Situația de urgență instituită în România din cauza coronavirusului i-a prins pe unii români în casă cu părinții și bunicii.
Când trei generații locuiesc, fie și temporar, sub același acoperiș, conflictele sunt inevitabile. Iar "cele mai bune soluții nu le găsim în momentele de tensiune", spune Gabriela (Culda) Groza, psiholog clinician, psihoterapeut și cadru didactic la UBB Cluj.
Ce ajută – continuă specialistul citat - este ascultarea cu empatie, deși dezaprobăm ideile rostite, și stabilirea unor limite. Spre exemplu să oprim acele conversații neproductive.
"Este bine să nu-i etichetăm pe cei care au păreri diferite – spre exemplu: «ești paranoic», «ești inconștient», «ești exagerat» - , ci mai degrabă să le explicăm că nouă nu ne face bine să ne gândim la aceste lucruri. De asemenea, ajută să fixăm reguli împreună cu cei cu care locuim. Dacă negociem împreună regulile, sunt șanse mai mari să facem împreună compromisuri și să respectăm cele negociate", subliniază psihologul.
Nu mai e un secret pentru nimeni că "în relațiile apropiate, timpul petrecut împreună potențiază ceea ce este în acea relație".
"Dacă există acolo conflicte mocnite vor izbucni, dacă este o relație sănătoasă se vor crea și mai multe momente frumoase. Este bine să fim conștienți de asta și să abordăm situația atent. Dacă avem relații conflictuale cu apropiații ar trebui discutate într-o manieră empatică, ascultând perspectiva celuilalt și expunând cu calm și răbdare cum este pentru noi întreaga situație. Este clar că nu o să devenim dintr-o dată experți în comunicare și în gestionarea conflictului, însă scopul comun (acela de a nu fi tensiune în familie o perioadă îndelungată) ar putea motiva persoanele să se mobilieze în gestionarea conflictelor. Cu siguranță, vor fi și familii pentru care această perioadă va fi una de adâncire a conflictelor și/sau de rupere a relațiilor", apreciază Gabriela (Culda) Groza.
Iar refugiul în butonarea telecomenzii nu ajută. Psihologul mai spune că "dacă nu avem dezvoltate deja alte preocupări în afară de televizor, este greu să le accelerăm acum. Măcar să urmărim selectiv programe mai calitative și nu mereu știri despre colonavirus. Una dintre probleme poate să apară când mai mulți membri doresc să urmărească programe TV diferite, iar lipsa de spațiu îi obligă să aleagă. Și aici funcționează regulile și compromisul".
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.