În condițiile în care producerea unui vaccin durează ani de zile, Academician Prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că terapia cu plasmă ar trebui să treacă și într-o a doua etapă, astfel încât toți cei care fac boala COVID-19 să aibă acces la tratament. El a dat un exemplu în care acestă terapie cu anticorpi din plasmă este folosită de ani buni:
„În partea speranțelor terapeutice pe care le putem avea, un rol din ce în ce mai important se acordă anticorpilor. Și în România a început tratamentul cu așa-numita plasmă hiperimună, plasmă de la convalescenți. Asta pare a fi doar o etapă. Etapa următoare ar fi izolarea anticorpilor ca atare, și unii cercetători au propus chiar clonarea acestora în scopul de a obține cantități importante de anticorpi.
Aici mi-aș permite să fac o mică paranteză. Vorbim de vaccinare și toată lumea caută vaccin. Vaccinul, până la urmă produce ce produce și boala, același lucru, și anume anticorpi. Anticorpii se pot obține fie prin boală, pacientul trecând prin această boală și rămânând imun, cel puțin pentru o perioadă de timp, fie prin vaccinare. Ca atare nu există niciun impediment conceptual ca acești anicorpi să fie furnizați unei persoane în scopul imunizării directe, fără să mai treacă prin etapa de vaccinare, cu unele neajunsuri pe care deja le știm cu toții și care deja au fost dezbătute.
Cum pot fi obținuți anticorpii în cantități suficiente? Sigur, aici industria farmaceutică poate da răspunsuri. Revin la ceea ce facem noi în transplantul hepatic, la protecția pacienților transplantați față de reinfecția cu virusul hepatitic B și cărora noi le furnizăm anticorpi periodic. Se poate măsura titrul acestor anticorpi și atunci când acesta scade, se injectează o nouă cantitate de anticorpi care să le asigure un titru protector. E un abord interesant, fără îndoială, sigur e cale lungă de la conceptutl teoretic până la punerea lui în practică. Necesită cu siguranță investiții de ordinul milioanelor, poate de ordinul zecilor de milioane de dolari, dar e o cale care poate fi parcursă", a explicat acad prof dr Irinel Popescu.
Ce probleme au pacienții cu afecțiuni gastroenterologice în pandemia cu COVID-19, aflați în video:
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.