Dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie din București, spune că diagnosticarea COVID-19 se face prin două teste.
Coronavirus, diagnosticare. ”Testul rapid și testul de diagnosticare moleculară Diagnosticarea infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 se poate realiza, în prezent, prin două metode: test rapid sau test de diagnosticare moleculară”, explică dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pnemoftiziologie Marius Nasta din București.
Primul test, continuă specialista explicațiile, pune în evidență efectul la nivelul sistemului imun pe care îl are contactul virusului cu organismul.
”Mai exact, pune în evidență anticorpii de tip IgG și IgM. Aceste proteine indică dacă sistemul imunitar al unei personae a răspuns sau nu la o infecție cu noul coronavirus. El se face folosind sânge, iar rezultatele sunt gata în câteva minute. Aceasta îl face să fie ușor de utilizat, iar personalul necesar necesită o pregătire și dotări minime. Poate fi făcut inclusiv în locuințele suspecților. Însă poate fi făcut, cel mai devreme, atunci când pacientul are deja simptomatologie, pentru ca rezultatele să fie de încredere.
Testul rapid poate oferi rezultate fals pozitive sau fals negative. Potrivit studiilor, motivele pentru rezultatele fals negative pot fi, în primul rând, legate de concentrații scăzute de anticorpi. Când nivelurile de anticorpi IgM și IgG sunt sub limita de detecție, rezultatul va fi negativ. Un alt motiv pentru rezultate fals negative poate ține de specificul răspunsului imunitar al fiecărui pacient în parte. În al treilea rând, anticorpii IgM vor scăderea și dispărea după două săptămâni.
În unele cazuri, este greu de știut exact când a fost infectat un pacient sau cât timp a fost infectat. Deci, în momentul testului, nivelul IgM poate fi sub cel detectabil de test. Posibilele reacții încrucișate cu alte tipuri de coronavirusuri sau cu virusuri gripale nu au fost studiate deocamdată”, mai precizează dr Beatrice Mahler.
Al doilea test, cel de diagnosticare moleculară, pune în evidență ARN-ul viral, adică prezența virusului în organism.
”Conform ghidului elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, se recomandă prelevarea de probe respiratorii superioare (exsudat nazal sau faringian), preferabil împreună cu sânge și probe respiratorii inferioare (spută sau lavaj bronhoalveolar – în cazul formelor grave de boală). După recoltarea probei, aceasta se introduce într-un flacon steril și trimisă unui laborator care are acces la kit-ul de testare.
Acolo, specialiștii folosesc o procedură numită RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț) pentru a pune în evidență prezența virusului. Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2. La fel cum fiecare specie are un cod genetic unic, fiecare virus are un cod genetic singular. Acest cod, numit genom viral, oferă date despre virus, pe măsură ce se reproduce. Practic, testul permite eventuala prezență a ARN-ului SARS-COVID19. Testul de diagnosticare moleculară poate fi realizat numai de personal specializat, care să aibă training în manevrarea produsului și aparaturii necesare”, detaliază managerul Institutului de Pneumoftiziologie.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.