Coronavirus, diagnosticare. ”Testul rapid și testul de diagnosticare moleculară Diagnosticarea infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 se poate realiza, în prezent, prin două metode: test rapid sau test de diagnosticare moleculară”, explică dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pnemoftiziologie Marius Nasta din București.
Primul test, continuă specialista explicațiile, pune în evidență efectul la nivelul sistemului imun pe care îl are contactul virusului cu organismul.
”Mai exact, pune în evidență anticorpii de tip IgG și IgM. Aceste proteine indică dacă sistemul imunitar al unei personae a răspuns sau nu la o infecție cu noul coronavirus. El se face folosind sânge, iar rezultatele sunt gata în câteva minute. Aceasta îl face să fie ușor de utilizat, iar personalul necesar necesită o pregătire și dotări minime. Poate fi făcut inclusiv în locuințele suspecților. Însă poate fi făcut, cel mai devreme, atunci când pacientul are deja simptomatologie, pentru ca rezultatele să fie de încredere.
Testul rapid poate oferi rezultate fals pozitive sau fals negative. Potrivit studiilor, motivele pentru rezultatele fals negative pot fi, în primul rând, legate de concentrații scăzute de anticorpi. Când nivelurile de anticorpi IgM și IgG sunt sub limita de detecție, rezultatul va fi negativ. Un alt motiv pentru rezultate fals negative poate ține de specificul răspunsului imunitar al fiecărui pacient în parte. În al treilea rând, anticorpii IgM vor scăderea și dispărea după două săptămâni.
În unele cazuri, este greu de știut exact când a fost infectat un pacient sau cât timp a fost infectat. Deci, în momentul testului, nivelul IgM poate fi sub cel detectabil de test. Posibilele reacții încrucișate cu alte tipuri de coronavirusuri sau cu virusuri gripale nu au fost studiate deocamdată”, mai precizează dr Beatrice Mahler.
Al doilea test, cel de diagnosticare moleculară, pune în evidență ARN-ul viral, adică prezența virusului în organism.
”Conform ghidului elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, se recomandă prelevarea de probe respiratorii superioare (exsudat nazal sau faringian), preferabil împreună cu sânge și probe respiratorii inferioare (spută sau lavaj bronhoalveolar – în cazul formelor grave de boală). După recoltarea probei, aceasta se introduce într-un flacon steril și trimisă unui laborator care are acces la kit-ul de testare.
Acolo, specialiștii folosesc o procedură numită RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț) pentru a pune în evidență prezența virusului. Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2. La fel cum fiecare specie are un cod genetic unic, fiecare virus are un cod genetic singular. Acest cod, numit genom viral, oferă date despre virus, pe măsură ce se reproduce. Practic, testul permite eventuala prezență a ARN-ului SARS-COVID19. Testul de diagnosticare moleculară poate fi realizat numai de personal specializat, care să aibă training în manevrarea produsului și aparaturii necesare”, detaliază managerul Institutului de Pneumoftiziologie.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.