Imunitatea înnăscută poate fi trezită cu o cheie ARN
Cercetătorii au descoperit o modalitate de a trezi imunitatea înnăscută contra virusurilor, folosind moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN. Aceasta are potențial de a fi dezvoltată în noi...
Noi cercetări arată că o moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN - poate fi un jucător-cheie în apărarea celulelor umane contra virusurilor, întrucât „trezește" imunitatea înnăscută!
„Copilul neglijat” ar putea fi soluția perfectă
Acidul ribonucleic sau ARN-ul, este o moleculă polimerică esețială în numeroase funcții biologice, care, în materie de cercetare, e „copilul neglijat" al biomoleculelor, pierdut undeva între ADN-ul care codifică instrucțiunile celulei și proteinele care le transportă.
Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai multe cerectări se apleacă asupra sa.
Cercetătorii recunosc ARN-ul ca o moleculă versatilă, având, eventual, la fel de multe funcții ca proteinele. Noi cercetări de la Universitatea Emory, publicate în Jurnalul de Chimie Biologică, arată că o astfel de moleculă de ARN versatilă poate fi un jucător-cheie în protecția primară a celulelor umane împotriva virusurilor.
Graeme Conn, profesor de biochimie care a supravegheat cercetarea, studiază modul în care ARN este implicat în răspunsurile organismului la infecții. Practic e un lanț de moecule care se activează una pe alta, determinând răspunsul imun. Atunci când o celulă umană simte un virus, aceasta activează o cale de semnalizare, adică o proteină numită OAS este activată și produce, la rândul ei, o moleculă de semnalizare; mai departe, aceasta activează o altă proteină care va apăra organismul direct împotriva virusului, dar care are și ea rol de activare a altor părți ale celulelor sistemului imunitar înnăscut.
O moleculă care acționează de capul ei
Așa cum reiese din mecanism, ARN-ul uman poate juca un rol important în această cale, în mod specific o moleculă de ARN uman numită nc886. „Nc" înseamnă „noncoding", adică această moleculă de ARN nu poartă instrucțiuni pentru construirea unei proteine. Face ceva cu de la sine putere.
Ceea ce face, arată noua lucrare, este că activează proteinele OAS, declanșând astfel lanțul de evenimente care distruge virușii.
„Am văzut că (nc886, n.r.) a fost nu doar un activator al acestei căi, ci un activator foarte puternic", a declarat Brenda Calderon, care a efectuat cercetarea în laboratorul lui Conn.
Molecula nc886 poate adopta două forme diferite, iar una dintre ele este mult mai bună la activarea OAS decât cealaltă. Acesta este un alt mod în care această moleculă de ARN acționează ca o proteină: funcția sa depinde puternic de forma și structura sa tridimensională. Deși nc886 este prezent în toate celulele umane, nu se știe dacă abundența relativă a formei de activare a imunității și a formei mai puțin active s-ar putea modifica ca răspuns la infecție.
„Vom pune aceste întrebări despre celulele infectate și neinfectate", a spus Conn. „Cum se schimbă nivelul ARN-ului? Cum se schimbă nivelul acestor două forme?"
Speranțe pentru noi tratamente
Aprofundarea detaliilor moleculare ale primelor răspunsuri ale celulelor la viruși deschide ușa unor noi tipuri de tratamente. Calderon speculează că înțelegerea factorilor care activează această cale poate permite cercetătorilor să o manipuleze într-o zi pentru a declanșa răspunsurile antivirale.
„Aceste abordări au potențialul de a susține noi terapii antivirale (care nu se bazează) pe imunitatea dobândită și, prin urmare, sunt potrivite pentru sugari, vârstnici și pacienți imunocompromiși", a spus Calderon.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
-
-
-
-
-
De ce specialiștii recomandă frunza de dafin în dulapuri22.02.2026, 17:30
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
