Imunitatea înnăscută poate fi trezită cu o cheie ARN
Cercetătorii au descoperit o modalitate de a trezi imunitatea înnăscută contra virusurilor, folosind moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN. Aceasta are potențial de a fi dezvoltată în noi...
Noi cercetări arată că o moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN - poate fi un jucător-cheie în apărarea celulelor umane contra virusurilor, întrucât „trezește" imunitatea înnăscută!
„Copilul neglijat” ar putea fi soluția perfectă
Acidul ribonucleic sau ARN-ul, este o moleculă polimerică esețială în numeroase funcții biologice, care, în materie de cercetare, e „copilul neglijat" al biomoleculelor, pierdut undeva între ADN-ul care codifică instrucțiunile celulei și proteinele care le transportă.
Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai multe cerectări se apleacă asupra sa.
Cercetătorii recunosc ARN-ul ca o moleculă versatilă, având, eventual, la fel de multe funcții ca proteinele. Noi cercetări de la Universitatea Emory, publicate în Jurnalul de Chimie Biologică, arată că o astfel de moleculă de ARN versatilă poate fi un jucător-cheie în protecția primară a celulelor umane împotriva virusurilor.
Graeme Conn, profesor de biochimie care a supravegheat cercetarea, studiază modul în care ARN este implicat în răspunsurile organismului la infecții. Practic e un lanț de moecule care se activează una pe alta, determinând răspunsul imun. Atunci când o celulă umană simte un virus, aceasta activează o cale de semnalizare, adică o proteină numită OAS este activată și produce, la rândul ei, o moleculă de semnalizare; mai departe, aceasta activează o altă proteină care va apăra organismul direct împotriva virusului, dar care are și ea rol de activare a altor părți ale celulelor sistemului imunitar înnăscut.
O moleculă care acționează de capul ei
Așa cum reiese din mecanism, ARN-ul uman poate juca un rol important în această cale, în mod specific o moleculă de ARN uman numită nc886. „Nc" înseamnă „noncoding", adică această moleculă de ARN nu poartă instrucțiuni pentru construirea unei proteine. Face ceva cu de la sine putere.
Ceea ce face, arată noua lucrare, este că activează proteinele OAS, declanșând astfel lanțul de evenimente care distruge virușii.
„Am văzut că (nc886, n.r.) a fost nu doar un activator al acestei căi, ci un activator foarte puternic", a declarat Brenda Calderon, care a efectuat cercetarea în laboratorul lui Conn.
Molecula nc886 poate adopta două forme diferite, iar una dintre ele este mult mai bună la activarea OAS decât cealaltă. Acesta este un alt mod în care această moleculă de ARN acționează ca o proteină: funcția sa depinde puternic de forma și structura sa tridimensională. Deși nc886 este prezent în toate celulele umane, nu se știe dacă abundența relativă a formei de activare a imunității și a formei mai puțin active s-ar putea modifica ca răspuns la infecție.
„Vom pune aceste întrebări despre celulele infectate și neinfectate", a spus Conn. „Cum se schimbă nivelul ARN-ului? Cum se schimbă nivelul acestor două forme?"
Speranțe pentru noi tratamente
Aprofundarea detaliilor moleculare ale primelor răspunsuri ale celulelor la viruși deschide ușa unor noi tipuri de tratamente. Calderon speculează că înțelegerea factorilor care activează această cale poate permite cercetătorilor să o manipuleze într-o zi pentru a declanșa răspunsurile antivirale.
„Aceste abordări au potențialul de a susține noi terapii antivirale (care nu se bazează) pe imunitatea dobândită și, prin urmare, sunt potrivite pentru sugari, vârstnici și pacienți imunocompromiși", a spus Calderon.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
-
-
Ai avut un vis urât ? De ce durerea rămâne și după ce te trezești13.07.2026, 08:45
-
Cum se măsoară corect tensiunea arterială12.07.2026, 22:23
-
-
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
CDC instituie nivelul 3 de urgență pentru focarul de hantavirus de pe MV Hondius
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Chikungunya, boala tropicală chinuitoare care se răspândește rapid în Europa
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Un nou virus stârnește îngrijorare. Ce este virusul Nipah
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
EXCLUSIV Super-gripa lovește Europa. Dr. Adrian Marinescu vine cu explicații
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Cum se transmite tusea convulsivă și ce trebuie să faci dacă ai fost expus
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
