Imunitatea înnăscută poate fi trezită cu o cheie ARN

Cercetătorii au descoperit o modalitate de a trezi imunitatea înnăscută contra virusurilor, folosind moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN. Aceasta are potențial de a fi dezvoltată în noi...
Noi cercetări arată că o moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN - poate fi un jucător-cheie în apărarea celulelor umane contra virusurilor, întrucât „trezește" imunitatea înnăscută!
„Copilul neglijat” ar putea fi soluția perfectă
Acidul ribonucleic sau ARN-ul, este o moleculă polimerică esețială în numeroase funcții biologice, care, în materie de cercetare, e „copilul neglijat" al biomoleculelor, pierdut undeva între ADN-ul care codifică instrucțiunile celulei și proteinele care le transportă.
Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai multe cerectări se apleacă asupra sa.
Cercetătorii recunosc ARN-ul ca o moleculă versatilă, având, eventual, la fel de multe funcții ca proteinele. Noi cercetări de la Universitatea Emory, publicate în Jurnalul de Chimie Biologică, arată că o astfel de moleculă de ARN versatilă poate fi un jucător-cheie în protecția primară a celulelor umane împotriva virusurilor.
Graeme Conn, profesor de biochimie care a supravegheat cercetarea, studiază modul în care ARN este implicat în răspunsurile organismului la infecții. Practic e un lanț de moecule care se activează una pe alta, determinând răspunsul imun. Atunci când o celulă umană simte un virus, aceasta activează o cale de semnalizare, adică o proteină numită OAS este activată și produce, la rândul ei, o moleculă de semnalizare; mai departe, aceasta activează o altă proteină care va apăra organismul direct împotriva virusului, dar care are și ea rol de activare a altor părți ale celulelor sistemului imunitar înnăscut.
O moleculă care acționează de capul ei
Așa cum reiese din mecanism, ARN-ul uman poate juca un rol important în această cale, în mod specific o moleculă de ARN uman numită nc886. „Nc" înseamnă „noncoding", adică această moleculă de ARN nu poartă instrucțiuni pentru construirea unei proteine. Face ceva cu de la sine putere.
Ceea ce face, arată noua lucrare, este că activează proteinele OAS, declanșând astfel lanțul de evenimente care distruge virușii.
„Am văzut că (nc886, n.r.) a fost nu doar un activator al acestei căi, ci un activator foarte puternic", a declarat Brenda Calderon, care a efectuat cercetarea în laboratorul lui Conn.
Molecula nc886 poate adopta două forme diferite, iar una dintre ele este mult mai bună la activarea OAS decât cealaltă. Acesta este un alt mod în care această moleculă de ARN acționează ca o proteină: funcția sa depinde puternic de forma și structura sa tridimensională. Deși nc886 este prezent în toate celulele umane, nu se știe dacă abundența relativă a formei de activare a imunității și a formei mai puțin active s-ar putea modifica ca răspuns la infecție.
„Vom pune aceste întrebări despre celulele infectate și neinfectate", a spus Conn. „Cum se schimbă nivelul ARN-ului? Cum se schimbă nivelul acestor două forme?"
Speranțe pentru noi tratamente
Aprofundarea detaliilor moleculare ale primelor răspunsuri ale celulelor la viruși deschide ușa unor noi tipuri de tratamente. Calderon speculează că înțelegerea factorilor care activează această cale poate permite cercetătorilor să o manipuleze într-o zi pentru a declanșa răspunsurile antivirale.
„Aceste abordări au potențialul de a susține noi terapii antivirale (care nu se bazează) pe imunitatea dobândită și, prin urmare, sunt potrivite pentru sugari, vârstnici și pacienți imunocompromiși", a spus Calderon.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.