În pandemia de gripă din 1918, pe care o tot evocăm ca o comparație cu pandemia COVID-19 de acum, erau afectați mai ales tinerii în forță. „Persoanele în vârstă au trecut relativ ușor, sunt povești în presa vremii cu bunica, bunicul, se duceau la cei tineri să le ducă mâncare, cum în zilele noastre se ofereau tinerii să meargă în lockdown, să ducă alimente bătrânilor care nu au pe nimeni, părinților, vecinilor etc. Ce face atât de diferită acțiunea COVID-19?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Asta intră în categoria „nu se știe”. Teoretic, orice infecție din aceasta severă, ar fi trebuit să afecteze în mod egal extremele de vârstă. Categoriile 0-1 an și vârstnicii. La gripă mai este discuția legată de vârstele extreme, de vârstele mai mari, asta s-a întâmplat și în 2009 (pandemia dată de virusul gripal AH1N1, n.r.). Imunitatea aceasta încrucișată de care beneficiază persoane care au mai trecut prin alte infecții cu virusuri gripale, le conferă o oarecare imunitate. Și în 2009, cam aceeași discuție a fost. Că erau ponderile, din punct de vedere al formelor severe, tot către cazurile mai tinere. Aici nu se știe, s-au presupus o grămadă de lucruri, în general legate de receptorii de care acest virus (SARS CoV-2, n.r.) are nevoie pentru a se lega (de celulă, n.r.) și așa mai departe. Acei ACE2. Dar de ce ar fi mai predispuși vârstnicii decât copiii de a se infecta, de a face forme contagioase, nici acestea nu sunt clarificate până la momentul acesta. Sunt discuții în continuare în contradictoriu legate de copii”, a arătat dr Andrei Tudor Rogoz, medic specialist boli infecțioase, coordonatorul secției de Boli Infecțioase și al Centrului de vaccinare anti-COVID-19 de la Spitalul Clinic Sanador, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical.
Totuși, atunci când îți face copilul tău o formă gravă nu-ți mai pasă că statistic sunt puțini copii afectați, a subliniat realizatorul emisiunii.
„Evident. Dar probabil că un grad de corelație între severitatea bolii și perioada de contagiozitate există. Și de aceea sunt toate discuțiile legate de copii. Ei fac forma un mic mai puțin aparente clinic, asimptomatice, și atunci poate că ei sunt și mai puțin contagioși și poate că de aceea ai putea să discuți un pic altfel din punct de vedere epidemiologic de grupele respective, să-i lași să meargă la școală și așa mai departe”, a mai spus dr Andrei Tudor Rogoz.
Cine și de ce se poate reinfecta, aflați în VIDEO:
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.