În plin val patru al pandemiei, medicii din București susțin că sunt în alertă, spitalele abia făcând față numărului mare de pacienți, atât pe secțiile de COVID-19, cât și în ATI COVID-19. „Nu trebuie însă uitat că acest noul val vine pe fondul oboselii și stresului acumulate deja de prea mult timp, pe fondul unui an și jumătate fără pauză de respiro, mai ales în anumite specialități și unități medicale”, spun ei.
Colegiul Medicilor din Municipiul București trage un semnal de alarmă și cere măsuri urgente privind riscul epuizării și chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19, având în vedere că este vorba mai ales de medici din specialități care au fost încă de la începutul pandemiei pe acest front.
Sindromul de burnout poate include o serie de manifestări precum epuizarea emoțională, lipsa satisfacției profesionale sau o senzație de depersonalizare, dar și cu o frecvență mai mare a erorilor la locul de muncă, însă simptomele pot fi și mai diverse.
”Dacă nu avem grijă de medici, nu va avea cine să ne îngrijească. Pentru un act medical de calitate, este nevoie ca întreg personalul medical să fie la capacitate maximă, din toate punctele de vedere. Vedem, însă, că eforturile enorme care li se cer medicilor de peste 18 luni se prefigurează a fi necesare și în următoarea perioadă, fără să se întrevadă un moment final. În aceste condiții, este important să se ia măsuri, pe de o parte, pentru a asigura o resursă umană suficientă în unitățile medicale, iar pe de alta, pentru a asigura tot suportul necesar personalului existent deja”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.
Colegiul Medicilor din Municipiul București atrage atenția că aceste măsuri trebuie implementate rapid, dar este important ca ele să fie menținute și pe termen mediu și lung.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.