România urmează să primească în această lună peste 600.000 de doze de vaccin de la compania BioNTech/Pfizer, a anunţat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, vicepreşedinte al CNCAV.
"În această lună, vom mai primi, în cursul acestei săptămâni, 303.030 BioNTech/Pfizer şi acelaşi număr săptămâna viitoare - 303.030 de doze Pfizer. Pentru Moderna sunt dozele din această săptămână, 355.200 de doze, iar livrările pentru sfârşitul lunii sunt incerte. La fel şi pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson: în afară de livrările de săptămâna trecută, livrările din această săptămână, de 300.000 de doze, iar pentru finalul lunii livrările sunt incerte. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca livrările au fost suspendate pentru moment", a declarat Baciu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
În total, România a recepţionat 20.716.589 de doze de vaccin: BioNTech/Pfizer - 13.071.689, Moderna - 2.472.000, AstraZeneca - 3.374.000 şi Johnson&Johnson - 1.798.900.
Preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că, până în prezent, s-au pierdut 2,28% din totalul dozelor primite.
"Sunt aproximativ 245.381 de doze pierdute, ceea ce înseamnă 2,28% din numărul total de doze recepţionate. (...) Pentru vaccinurile care sunt în flacoane multidoză riscul de irosire sau de sacrificare a dozelor este mult mai mare. (...) Organizaţia Mondială a Sănătăţii prevede un procent între 10 şi 25% doze care pot să fie pierdute la vaccinurile care sunt în flacoane multidoză", a menţionat el.
Potrivit şefului CNCAV, o statistică internaţională arată că din totalul dozelor de vaccin care sunt în general distribuite ca flacoane multidoză se pot pierde până la 40-50%.
"În situaţia în care avem persoane care se adresează pentru vaccinare şi ai un flacon cu şase doze sau cu 10 doze este cât se poate de evident că primează beneficiul persoanei care doreşte să se vaccineze în detrimentul unor doze care se sacrifică, fiindcă raportul de cost/eficienţă este în favoarea persoanelor care se vaccinează", a indicat Valeriu Gheorghiţă, potrivit Agerpres.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.