Virusul SARS-CoV-2 suferă mutații permanent, la fel ca și toate celelalte virusuri. Aceste mutați isunt monitorizat epermaent de către amenii de știință, care însă spun că până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile.
Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga. La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ''bug'' informatic. Dar această eroare poate avea - sau nu - o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului, arată surse citate de agerpres.ro. Mutaţia poate fi ''favorabilă'' virusului - îl ajută să supravieţuiască mai bine - sau ''defavorabilă'' (îi slăbeşte puterea). Este un proces pe care îl denumim selecţie naturală.
Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente.
Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.
Oamenii de ştiinţă consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri.
Până în acest moment, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutaţii într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor. Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepţie de la regulă şi suferă ''mutaţii continue'', a explicat în această săptămână în faţa senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.
''Problema'' este de a şti dacă aceste ''mutaţii modifică sau nu virulenţa'', a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, ''nu avem nicio informaţie'' în acest sens. ''Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutaţii ar avea o influenţă asupra patogenicităţii acestui virus'', a adăugat Kieny.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.