”Spitalul Judeţean din Timişoara va avea în structură, în curând, un sistem modular complet dotat, inclusiv cu paturi de terapie intensivă pentru diagnosticul şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID. (...). Noi ne pregătim deja şi suntem încrezători că vom atrage fondurile necesare, mai ales că avem deja succes în domeniu în ultimele luni (mai multe veşti vom avea zilele următoare). Astfel putem ajuta şi mai mult colegii din celelalte spitale pentru ca toţi cei care au nevoie de îngrijiri medicale să le primească la timp. Până acum am colaborat exemplar cu spitalele din judeţ precum Spitalul Clinic de Boli Infecţioase 'Victor Babeş', Spitalul Municipal sau Spitalul CFR, astfel încât niciun pacient nu a fost trimis în afara judeţului ba mai mult, am primit cât de mulţi pacienţi am putut, aflaţi în stare severă şi critică, din toată ţara, inclusiv din Bucureşti", detaliază managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Raul Pătrașcu, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, în timp ce la Spitalul Judeţean din Timişoara se tratează cazurile cele mai dificile, toate spitalele suport din ţară vor fi nevoite să îşi deschidă, la rândul lor, zone "roşii" cu capacitate de 15% din numărul total de paturi, pentru a face faţă unui aflux mărit de pacienţi.
"Nu există doar patologia COVID, există în continuare boli cronice, politraumatisme, bolnavii de cancer pe care trebuie să îi tratăm. Nu putem asigura nici noi, nici alţii, îngrijiri doar pentru bolnavii COVID, pentru că vor avea de suferit celelalte categorii de pacienţi. Trebuie trataţi toţi cei care au nevoie, aşa că am propus un ordin de ministru prin care să se reglementeze ca toate spitalele suport să îşi creeze o zonă roşie pentru că acest virus a devenit o realitate şi trebuie să trăim cu el", explică managerul, potrivit Agerpres.
Un alt aspect discutat cu premierul a vizat deblocarea angajărilor, la nivelul Spitalului Judeţean existând peste 150 de voluntari care s-au alăturat corpului medical, încă de la începutul pandemiei.
"Avem acum 4.300 de angajaţi şi 500 de voluntari, dintre care peste 150 s-au alăturat de la începutul pandemiei şi considerăm că fac parte din familia Spitalului Judeţean. Au lucrat cot la cot, medici, rezidenţi, infirmiere, asistente, brancardieri şi considerăm că aceştia merită să devină parte oficială din corpul nostru medical", a adăugat Pătraşcu.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.