În analiza publicată în British Journal of Clinical Pharmacology (link direct studiu), care a cuprins datele din 13 studii, cercetătorii au constatat faptul că medicamentele pentru hipertensiune - mai exact inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu și diureticele tiazidice (derivați de sulfonamide) - pot crește riscul de psoriazis.
Autorii analizei au identificat mai multe mecanisme prin care medicamentele pentru tensiunea arterială pot afecta riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni ale pielii.
„Descoperirile noastre indică faptul că pacienții care iau medicamente antihipertensive ar trebui monitorizați cu atenție pentru psoriazis”, a spus autorul principal dr. Hye Sun Gwak, de la Ewha Womans University, din Seul.
Psoriazisul este o boală cronică inflamatorie a pielii care, atunci când este declanșată, poate dăuna calității generale a vieții individului.Rata de prevalență a psoriazisului este de 0,1-11%, mai frecventă în populațiile caucaziene și scandinave și apare mai frecvent la persoanele în vârstă și, de asemenea, în țările cu venituri ridicate.
Factorii genetici și externi pot provoca psoriazis, inclusiv arsuri solare, fumat, traume ușoare (zgârieturi, piercinguri și tatuaje), infecții, stres emoțional, reducerea steroizilor sistemici și medicamentele.
În paralel, medicamentele antihipertensive sunt prescrise pe scară largă pacienților cu hipertensiune arterială, dar și cu insuficiență cardiacă congestivă, aritmii, accident vascular cerebral, migrene și hemangiom.
Conform Ghidului Societății Europene de Cardiologie, medicamentele pentru tratamentul hipertensiunii pot fi clasificate în următoarele grupe: inhibitori ai enzimei (ECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei II (ARB), blocanți β (BB), blocanți ai canalelor de calciu (CCB) și diuretice tiazidice.
Tratamentul cu aceste medicamente poate fi asociat cu diferite efecte adverse cutanate, cum ar fi generalizate acute pustuloza exantematoasă, eritem inelar, erupție buloasă, reacții fotosensibile eczematoide și erupții psoriasiforme.
Aceasta este vârsta la care îmbătrânim cel mai repede. Schimbările sunt extrem de bruște și vizibile.
Alunițele și petele pigmentare: când ar trebui să ne îngrijorăm și să mergem la doctor?
Genele lungi și voluminoase au devenit un simbol al frumuseții, dar utilizarea genelor false poate aduce riscuri neașteptate.
Pielea uscată, cunoscută și ca xeroză, necesită îngrijire atentă și adaptată pentru a menține sănătatea și confortul cutanat.
Cancerul care face ravagii. Persoanele în vârstă, cele mai afectate.
Obiceiurile noastre de somn ar putea să ne îmbătrânească prematur. Sunt, însă, lucruri pe care nu le putem controla și ne afectează tenul.
Schimbările alimentare pot fi un aliat valoros în reducerea inflamației și gestionarea acneei.
Acest tratament are efect major în cazul persoanelor care se confruntă cu o afecțiune cronică.
Te-ai întrebat vreodată cât de des ar trebui să îți speli prosopul cu care te ștergi pe față? Ei bine, dermatologii vin cu un răspuns.
Medicii au descoperit cauza lupusului și totodată un tratament promițător care poate inversa boala.
Cel mai important lucru pe care trebuie să îl știi când zbori cu avionul. Cum poți face cancer.
Cum să-ți examinezi alunițele prin regula ABCDE2. Află singur dacă ai o aluniță cancerigenă sau melanom.
Ce să nu faci înainte de a merge la piscină sau la mare. Avertismentul unui medic dermatolog.