Cetoacidoza diabetică poate deveni fatală dacă nu este tratată rapid. Vărsăturile, respirația rapidă și confuzia sunt semne de alarmă.
Cetoacidoza diabetică este una dintre cele mai grave complicații ale diabetului. Apare atunci când organismul nu are suficientă insulină și începe să producă o cantitate foarte mare de cetone. În exces, acestea fac sângele prea acid și pot provoca deshidratare severă și dezechilibre periculoase ale electroliților.
Afecțiunea reprezintă o urgență medicală. Poate evolua rapid, iar fără tratament poate duce la pierderea stării de conștiență și chiar la deces.
Insulina are un rol esențial. Ajută glucoza din sânge să ajungă în celule, unde poate fi folosită pentru energie.
Când insulina lipsește sau nu este suficientă, organismul caută o altă sursă de energie și începe să descompună grăsimile. În acest proces apar cetonele. O cantitate mică de cetone nu este neapărat periculoasă, însă atunci când nivelul lor crește foarte mult, sângele devine acid.
Așa apare cetoacidoza diabetică, cunoscută și sub denumirea de DKA.
Aceasta apare cel mai des la persoanele cu diabet de tip 1, inclusiv la cele care nu știu încă faptul că au boala. Totuși, poate apărea și la persoane cu diabet de tip 2, potrivit CDC.
Înainte de apariția simptomelor severe, persoana poate avea semne tipice ale hiperglicemiei:
Aceste simptome pot apărea treptat, în zile sau chiar săptămâni. Ele pot arăta că diabetul nu este diagnosticat sau că tratamentul nu mai controlează suficient glicemia.
Cetoacidoza diabetică poate apărea brusc și aduce simptome mult mai intense. Printre semnele de alarmă se numără:
Aceste simptome necesită evaluare medicală imediată. O persoană cu diabet care are vărsături, confuzie, respirație profundă sau niveluri mari ale cetonelor nu trebuie să aștepte ca simptomele să treacă de la sine.
Principala cauză este lipsa de insulină. Situația poate apărea la persoanele cu diabet de tip 1 care nu au primit încă diagnosticul, dar și atunci când tratamentul cu insulină este întrerupt sau nu funcționează corect.
Uneori, o pompă de insulină se poate defecta, iar organismul rămâne fără cantitatea necesară de hormon.
Există și situații care pot favoriza sau grăbi apariția cetoacidozei:
În cazuri rare, poate apărea și o formă de cetoacidoză în care glicemia nu este foarte mare. Aceasta poartă numele de cetoacidoză euglicemică.
Diagnosticul se stabilește, de regulă, în spital, pe baza simptomelor și a analizelor de sânge și urină.
Medicii urmăresc mai multe elemente importante:
De obicei, medicul caută și cauza care a declanșat episodul, mai ales dacă există suspiciunea unei infecții, a unei afecțiuni cardiace sau a unei alte probleme acute.
Tratamentul are loc, de cele mai multe ori, în spital. Principalele măsuri sunt:
Deshidratarea poate fi severă. Perfuzia ajută la refacerea lichidelor pierdute și susține corectarea dezechilibrelor din organism.
Insulina oprește producția excesivă de cetone și ajută la scăderea glicemiei.
Cetoacidoza poate afecta nivelul unor minerale importante, precum potasiul, magneziul și fosfatul. De aceea, aceste valori trebuie urmărite și corectate.
Dacă o infecție sau o altă boală a declanșat episodul, medicii tratează și cauza de bază.
Cu tratament rapid, starea se poate stabiliza în aproximativ 24 de ore. Totuși, organismul are nevoie uneori de mai mult timp pentru a-și reface echilibrul de lichide și electroliți.
Persoanele care află pentru prima dată că au diabet pot rămâne mai multe zile în spital. După rezolvarea urgenței, urmează o perioadă importantă de educație despre insulină, alimentație, monitorizarea glicemiei și recunoașterea semnelor de alarmă.
Cel mai important pas este respectarea tratamentului recomandat pentru diabet. Persoanele cu risc de cetoacidoză trebuie să acorde atenție și perioadelor în care sunt bolnave. O infecție, o viroză cu vărsături sau diaree ori orice episod care provoacă deshidratare poate crește riscul.
Un plan pentru "zilele de boală" ar trebui să stabilească:
Persoanele cu risc de cetoacidoză pot folosi teste de sânge sau urină pentru a verifica nivelul cetonelor.
Un nivel moderat poate fi un semnal de alarmă, iar un nivel mare poate indica o urgență. Valorile trebuie interpretate în funcție de context și de recomandările medicului, mai ales în cazul persoanelor care urmează diete foarte sărace în carbohidrați.
Dacă glicemia sau cetonele nu scad, în ciuda măsurilor recomandate, este necesară evaluarea medicală.
O altă urgență gravă a diabetului este starea hiperglicemică hiperosmolară, cunoscută drept HHS.
Și aceasta provoacă glicemie foarte mare și deshidratare severă, însă nu are același mecanism ca cetoacidoza diabetică. De regulă, nu apar niveluri mari de cetone și nici acidifierea sângelui. HHS apare mai frecvent la persoanele cu diabet de tip 2 și se poate instala mai lent.
Ambele afecțiuni necesită tratament medical de urgență.
Dacă o persoană cu diabet are simptome sugestive pentru cetoacidoză diabetică, mai ales vărsături repetate, respirație anormală, confuzie sau stare de somnolență accentuată, trebuie să solicite imediat ajutor medical.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.