Enterovirusurile provoacă, de obicei, infecții virale cu destul de puține simptome. Dar mai multe cercetări au lansat ipoteza că infecțiile date de o anumită familie de enterovirusuri - Coxsackie B – ar putea fi legate de debutul diabetului de tip 1. Diabetul de tip 1 este o afecțiune în care celulele beta producătoare de insulină pancreatică sunt distruse, și boala este mai frecventă în Finlanda decât în orice altă parte a lumii. Un nou studiu realizat de Universitățile Turku și Tampere din Finlanda susține legătura dintre infecțiile enterovirale și diabetul de tip 1.
Scopul noului studiu („Coxsackievirus B Persistence Modifies the Proteome and the Secretome of Pancreatic Ductal Cells", publicat pe 29 iulie2019 în jurnalul iScience) realizat de echipele de cercetare conduse de profesorul Riitta Lahesmaa de la Turku Bioscience Centre și profesor Heikki Hyöty de la Universitatea Tampere a fost acela de a înțelege mecanismele care controlează dezvoltarea infecției enterovirale cronice în pancreas. Studiul a urmărit, de asemenea, crearea unei imagini cuprinzătoare asupra modificărilor cauzate de infecția enterovirală care ar putea avea efecte adverse asupra sănătății.
Grupul de virusuri Coxsackie B (CVB) se numără printre acele enterovirusuri care duc cel mai frecvent la contacte cu sistemul de îngrijire a sănătății și determină, de exemplu, boli precum meningită, encefalită, miocardită, afecțiunea mână-picior-gură, pancreatită și hepatită (Tapparel et al. , 2013).
Copiii mici prezintă cel mai mare risc de a dezvolta boli grave date de CVB, iar infecția la nou-născuți poate duce la infecții sistemice care le pun viața în pericol. Infecțiile cu CVB sunt de obicei acute, iar sistemul imunitar al gazdei elimină virusul în câteva zile sau săptămâni. Cu toate acestea, CVB-urile pot stabili și infecții cronice (persistente), care au fost asociate cu boli cronice, inclusiv diabetul de tip 1 (T1D) și cardiomiopatie dilatativa (Nurminen și colab., 2012, Massilamany și colab., 2014, Hyoty, 2016), notează cercetătorii finlandezi în introducerea studiului lor.
Virusurile Coxsackie B sunt mici, care nu sunt învelite, iar genomul lor de ARN monocatenar cu sens pozitiv se află în interiorul capsidei proteice icosaedrice. Există șase serotipuri CVB diferite (CVB 1–6) care pot fi separate unele de altele pe baza proprietăților antigenice și genetice ale acestora.
În studiul de față, infecțiile persistente au fost stabilite prin utilizarea a două tulpini distincte de CVB 1, care au fost asociat anterior cu diabetul de tip 1 în studii epidemiologice, fără însă a fi stabilit mecanismul prin care infecția duce la debutul bolii cronice.
În studiu, metode proteomice de ultimă oră au fost utilizate pentru a măsura modul în care infecția influențează expresia și secreția de mii de proteine diferite în modelele celulare de infecție enterovirală pancreatică cronică.
După ce au persistat aproape un an, infecțiile enterovirale cronice au modificat expresia celulară a numeroase proteine care sunt cheie pentru funcțiile celulare, cum ar fi proteinele care reglează metabolismul energetic. Infecțiile au provocat, de asemenea, modificări ale secreției mai multor proteine.
„De exemplu, nivelurile de proteine din calea secretorie reglementată care participă la secreția de hormoni, cum ar fi insulina din celulele beta, au scăzut odată cu infecția cronică. Infecțiile au afectat în mod clar și nivelul altor proteine care sunt implicate în funcția și supraviețuirea celulelor beta", spune dr. Niina Lietzén de la Turku Bioscience Center.
„Interesant este că infecțiile cronice care au fost dezvoltate prin utilizarea a două tulpini de virus diferite au declanșat răspunsuri parțial foarte diferite. De exemplu, au fost descoperite diferențe majore în activarea răspunsurilor imune între aceste două modele. Acest lucru indică faptul că virușii au diferite tipuri de abilități de a manipula sistemele de apărare celulară ", a adăugat Hyöty.
Publicat în jurnalul iScience, studiul a dezvăluit mai multe mecanisme prin care infecțiile enterovirale cronice pot afecta funcționarea pancreasului și, într-un final, dezvoltarea diabetului de tip 1.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.