COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Un studiu recent publicat în Nature Medicine a ridicat semne de întrebare cu privire la efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății creierului, în special legătura acestuia cu boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că atât cazurile ușoare, cât și cele severe de COVID-19 pot duce la modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali asociați cu boala Alzheimer, aducând în prim-plan îngrijorări importante pentru sănătatea publică.
Legătura dintre infecțiile virale și neurodegenerare
Efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra funcției cognitive și sănătății creierului au devenit un subiect de interes tot mai mare. Cercetările anterioare au arătat că infecțiile virale pot declanșa inflamații sistemice, un factor de risc cunoscut pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Dovezile emergente sugerează că chiar și cazurile ușoare de COVID-19 pot contribui la declinul cognitiv, deși mecanismele exacte rămân neclare.
Boala Alzheimer este marcată de modificări ale proteinelor din creier, cum ar fi beta-amiloidul și tau. Aceste modificări, detectabile în probe de sânge, pot apărea cu mult înainte de apariția simptomelor. Biomarkerii cheie, precum raportul amiloid-beta (Aβ42:Aβ40), tau fosforilat (pTau-181) și lanțul ușor al neurofilamentului (NfL), sunt esențiali pentru identificarea semnelor timpurii de neurodegenerare.
Obiectivul studiului: Cazuri ușoare și severe de COVID-19
Deși multe dintre cercetările existente s-au concentrat pe impactul COVID-19 sever, acest studiu a avut scopul de a analiza efectele atât ale infecțiilor ușoare, cât și ale celor severe. Sechelele post-acute ale COVID-19 (PASC), cunoscute și sub denumirea de COVID lung, au devenit o preocupare semnificativă, iar înțelegerea contribuției acestei infecții la patologia Alzheimer a fost un obiectiv important.
Cercetătorii au analizat probe de plasmă sanguină din U.K. Biobank, incluzând 626 de persoane care au testat pozitiv pentru SARS-CoV-2 și 626 de controale, care nu fuseseră infectate. Acești participanți au fost selectați pe baza istoricului lor medical și au fost potriviți după vârstă, sex, etnie și locație pentru a asigura rezultate fiabile. Probele de sânge colectate înainte și după pandemie au permis cercetătorilor să urmărească modificările biomarkerilor importanți.
Vezi și: Vitaminele A și D în exces, asociate cu probleme medicale. Cum se administrează, de fapt

COVID - FOTO: Freepik
Descoperiri cheie: Modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali
Studiul a arătat că participanții care au contractat COVID-19 au prezentat modificări substanțiale ale biomarkerilor asociați cu boala Alzheimer. În mod specific, raportul proteinelor beta-amiloid (Aβ42:Aβ40) a fost mai scăzut în rândul persoanelor pozitive la COVID-19, ceea ce este un semn tipic al patologiei Alzheimer. Mai mult, s-au observat niveluri crescute ale proteinei tau (pTau-181) și ale lanțului ușor al neurofilamentului (NfL), marcatori ai daunelor neuronale.
Activarea astrogliei și inflamația neurocerebrală, indicate prin niveluri mai mari ale proteinei acide fibrilare gliale (GFAP), au fost de asemenea prezente în grupul COVID-19. Aceste modificări ale biomarkerilor au fost echivalente cu efectul de patru ani de îmbătrânire și cu impactul moștenirii unei singure alele APOE-ε4, un factor de risc genetic cunoscut pentru Alzheimer.
Impactul asupra persoanelor vârstnice și a celor cu factori de risc preexistenți
Descoperirile au fost deosebit de pronunțate în rândul adulților vârstnici, în special cei cu vârsta de peste 70 de ani, și al celor cu factori de risc preexistenți, cum ar fi hipertensiunea și obezitatea. Chiar și persoanele care au avut COVID-19 ușor sau asimptomatic au prezentat modificări semnificative ale biomarkerilor plasmatici, sugerând că efectele virusului asupra sănătății creierului nu sunt limitate doar la cazurile severe.
Mai mult, testele cognitive au arătat că persoanele care au avut COVID-19 au obținut scoruri mai mici decât grupul de controale, echivalente cu aproape doi ani de declin cognitiv legat de vârstă. Imaginile cerebrale au dezvăluit, de asemenea, schimbări structurale consistente cu boala Alzheimer la unii participanți, susținând astfel legătura dintre COVID-19 și neurodegenerare.
Inflamația prelungită și efectele pe termen lung
Studiul a mai găsit modificări ale anumitor markeri inflamatori, precum TNFSF10 (TRAIL), PTX3 și IL-6, care sunt asociate cu inflamația prelungită. Acest lucru sugerează că răspunsul inflamator declanșat de COVID-19 ar putea continua mult după ce infecția acută s-a încheiat, contribuind la daunele cerebrale și la declinul cognitiv pe termen lung.
Deși studiul nu stabilește o legătură cauzală directă între COVID-19 și boala Alzheimer, acesta ridică îngrijorări semnificative cu privire la efectele neurologice pe termen lung ale virusului. Cercetătorii au subliniat importanța monitorizării continue a sănătății creierului în rândul persoanelor post-COVID, în special a celor cu risc crescut de declin cognitiv.
Acest studiu oferă dovezi convingătoare că COVID-19 poate accelera modificările cerebrale asociate cu boala Alzheimer, chiar și în cazul celor care au avut infecții ușoare. Modificările biomarkerilor cerebrali sugerează un impact pe termen lung asupra sănătății cognitive, ceea ce subliniază importanța monitorizării pe termen lung și a strategiilor preventive pentru persoanele care au avut COVID-19.
Deși este necesară cercetarea suplimentară pentru a confirma aceste descoperiri, studiul este în concordanță cu rapoartele anterioare care sugerează o incidență crescută a demenței după infecția cu COVID-19. Aceste descoperiri evidențiază importanța strategiilor de sănătate publică axate pe atenuarea riscurilor neurologice post-COVID.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Ce se întâmplă când creierul tău ia o pauză de la gânduri
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Alimentele care îți distrug creierul
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
