Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică

Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
O meta-analiză recentă sugerează că infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) ar putea avea un efect protector împotriva esofagitei eozinofilice. Studiul a analizat date dintr-un număr semnificativ de cercetări internaționale și a identificat o reducere semnificativă a riscului de esofagită eozinofilică la persoanele infectate cu H. pylori.
Metodologie: analiză pe 1,7 milioane de pacienți
Cercetătorii au realizat o meta-analiză actualizată, incluzând 19 studii și peste 1,7 milioane de participanți, pentru a evalua relația dintre infecția cu H. pylori și esofagita eozinofilică. Datele au fost extrase din bazele de date MEDLINE, Scopus și ISI Web of Science, de la momentul înființării acestora până în noiembrie 2024.
Au fost incluse studii observaționale, prospective și retrospective, precum și studii de tip caz-control și studii clinice, cu date despre prezența infecției cu H. pylori la pacienți cu și fără esofagită eozinofilică sau eozinofilie esofagiană. Studiile au fost realizate în diferite țări și au analizat atât populații adulte, cât și pediatrice, utilizând diverse metode de diagnostic pentru H. pylori, potrivit Medscape.
Vezi și: Compusul natural care oprește progresia cancerului. Are efect și în cazul bolilor neurodegenerative
Infecția cu Helicobater Pylori - FOTO: Freepik@vecstock
Principalele constatări: reducerea riscului cu 46%
Studiile au arătat că infecția cu H. pylori reduce riscul de a dezvolta esofagită eozinofilică cu 46%. Aceasta înseamnă că persoanele infectate cu H. pylori au o șansă mai mică de a dezvolta această afecțiune.
Pentru adulți, riscul este chiar mai mic, cu 54%, însă la copii infectați cu H. pylori nu s-a observat o schimbare semnificativă a riscului.
Când infecția cu H. pylori a fost diagnosticată prin biopsie gastrică, reducerea riscului de esofagită eozinofilică a fost și mai mare, de 57%.
Analizele efectuate pe grupuri de studii din diferite regiuni și cu metode diferite au confirmat aceste rezultate. În plus, studiile realizate după 2019 au arătat un efect protector chiar mai puternic.
Autorii studiului subliniază importanța unei monitorizări continue a acestei asocieri, având în vedere posibilele implicații epidemiologice și necesitatea unor cercetări suplimentare:
"Epidemiologia acestei asocieri poate evolua și merită să fie monitorizată în viitor, precum și confirmată prin studii populaționale suplimentare, bine concepute", au scris cercetătorii.
Vezi și: Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Esofagita eozinofilică, ce este
Esofagita eozinofilică este o afecțiune inflamatorie a esofagului, tubul care leagă gâtul de stomac. Se caracterizează printr-un număr crescut de eozinofile (un tip de celule albe din sânge) în mucoasa esofagiană. Aceste celule sunt parte a sistemului imunitar și, de obicei, sunt implicate în reacțiile alergice și în apărarea organismului împotriva unor infecții, dar în cazul esofagitei eozinofilice, ele cauzează inflamație și leziuni ale țesutului esofagian, potrivit Mayo Clinic.
Simptomele pot include dificultăți la înghițire, dureri toracice, arsuri la stomac, sau chiar o senzație de blocaj în gât. Cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, dar boala este adesea asociată cu alergii alimentare, reflux gastroesofagian sau o predispoziție genetică. Tratamentul poate include schimbări în dietă, medicamente care reduc inflamația sau, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Cum s-a ajuns la rezistență antimicrobiană. Prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu: Consum excesiv și irațional de antibiotice. Au crezut că infecțiile respiratorii se tratează doar cu antibiotice
Asta este cea mai mare greșeală pe care o faci când ești răcit. Medicii trag un semnal de alarmă.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.