Medicii spun că boala poate evolua ani la rând fără simptome, iar cele două obiceiuri aparent banale favorizează acumularea de grăsime în ficat și cresc riscul de diabet și boli cardiovasculare.
Ficatul gras a devenit una dintre cele mai frecvente afecțiuni metabolice, iar specialiștii spun că principala cauză este stilul de viață. Alimentația bogată în produse ultraprocesate și lipsa activității fizice favorizează acumularea de grăsime în ficat și cresc riscul de diabet, hipertensiune și boli cardiovasculare.
Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de ficat gras, afectează tot mai multe persoane. În cele mai multe cazuri, afecțiunea este asociată cu alimentația dezechilibrată și sedentarismul, două caracteristici ale stilului de viață modern.
Prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie, explică faptul că aceste obiceiuri reprezintă principalii factori care favorizează apariția bolii.
"Cele mai frecvente forme sunt, într-adevăr, datorate stilului nostru de viață, așa anumit modern sau occidental sau cum am vrea să-i spunem, dar cu siguranță deficitar. Cu doi piloni importanți sau două obiceiuri în stilul de viață care conduc la această afecțiune.
Prima dintre ele sau primul dintre ele este reprezentat de dieta nesănătoasă. O dietă care este ușor de accesat pentru că o găsești pe peste tot, genul fast food, alimentele supraprocesate pe care le găsim ușor în galantare, ne facem repede un sandwich sau le punem la microunde, sunt semipreparate, au un conținut excesiv în grăsimi saturate de origine animală, au un conținut excesiv și ne place să mâncăm lucruri dulci, excesul de zaharuri, de hidrocarbonate și lucrurile acestea vin la pachet aceste obiceiuri alimentare cu sedentarismul, către care activitățile moderne, care sunt mai degrabă statice în fața calculatorului sau la birou, vin împreună și completează răul", a explicat prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie, în exclusivitate la DC Medical.
Specialiștii atrag atenția că mesele bogate în zahăr, grăsimi saturate și produse ultraprocesate aduc un aport caloric ridicat. În lipsa mișcării, organismul stochează excesul de energie sub formă de grăsime, inclusiv la nivelul ficatului.
Timpul petrecut la birou sau în fața calculatorului reduce consumul de energie, iar porțiile mai mari și alimentele cu densitate calorică ridicată accentuează dezechilibrul metabolic.
Prof. dr. Liana Gheorghe explică faptul că organismul uman este programat să depoziteze surplusul de energie, însă accesul permanent la alimente transformă acest mecanism într-un factor de risc pentru sănătate.
"Suntem sedentari, nu consumăm calorii, în același timp mâncăm excesiv pentru că odată cu timpul și porțiile au crescut și conținutul lor caloric, conținutul lor hidrocarbonat în zaharuri și în grăsimi procesate a crescut și din toate acestea adunăm un plus calorii pe care nu îl mai consumăm și pe care acest organism uman din timpurile ancestrale este obișnuit să îl pună deoparte, să îl economisească.
Dar noi avem acces oricând și atunci excesul acesta se acumulează. Devenim obezi, supraponderali, căpătăm alte boli, diabet zaharat, hipertensiune, boală coronariană și printre toate astea și ficatul acesta steatozic gras asociat cu bolile metabolice", a explicat prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie, în exclusivitate la DC Medical.
Medicii subliniază că steatoza hepatică nu provoacă întotdeauna simptome în stadiile incipiente, însă poate evolua către inflamație hepatică, fibroză, ciroză și poate crește riscul altor complicații metabolice. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, controlul greutății și activitatea fizică regulată reprezintă principalele măsuri care pot reduce riscul de apariție și progresie a bolii.
Deși ficatul gras poate apărea la orice vârstă, anumite categorii de persoane sunt mai expuse. Riscul este mai mare la persoanele supraponderale sau cu obezitate, la cei diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială sau colesterol crescut. De asemenea, persoanele care petrec multe ore pe scaun, fac puțină mișcare și consumă frecvent alimente ultraprocesate au șanse mai mari de a dezvolta această afecțiune.
În ultimii ani, medicii observă că steatoza hepatică apare tot mai des și la adulții tineri, dar și la copii și adolescenți, pe fondul schimbărilor din alimentație și al stilului de viață sedentar. Consumul frecvent de băuturi îndulcite, produse de tip fast-food și gustări bogate în zahăr și grăsimi contribuie la acumularea grăsimii în ficat chiar și în lipsa consumului excesiv de alcool.
În multe cazuri, steatoza hepatică nu provoacă simptome și este descoperită întâmplător, în urma unei ecografii abdominale sau a unor analize de sânge care evidențiază modificări ale enzimelor hepatice. Pentru confirmarea diagnosticului și evaluarea severității bolii, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum elastografia hepatică, care măsoară gradul de fibroză al ficatului.
Specialiștii recomandă ca persoanele cu factori de risc, precum obezitatea, diabetul sau sindromul metabolic, să discute cu medicul despre evaluarea sănătății ficatului, chiar dacă nu au simptome.
În prezent, principala metodă de combatere a ficatului gras rămâne schimbarea stilului de viață. Scăderea în greutate, chiar și cu 5-10% din greutatea corporală, poate reduce cantitatea de grăsime acumulată în ficat și poate încetini evoluția bolii. Alimentația bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline și alte surse de grăsimi sănătoase, alături de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, reprezintă măsuri susținute de ghidurile medicale pentru prevenirea și controlul steatozei hepatice.
Prin adoptarea acestor obiceiuri și prin monitorizarea periodică a factorilor de risc, multe cazuri de ficat gras pot fi prevenite sau controlate înainte de apariția complicațiilor, ceea ce face ca prevenția să fie una dintre cele mai eficiente strategii pentru protejarea sănătății ficatului.