Consumul suficient de apă este esențial pentru sănătate, însă nu doar cantitatea contează. Temperatura apei poate influența modul în care organismul o tolerează, digestia și chiar confortul resimțit după fiecare înghițitură.
În zilele toride, un pahar cu apă rece pare alegerea perfectă. Totuși, specialiștii în nutriție atrag atenția că temperatura lichidului poate avea un impact asupra digestiei și asupra felului în care organismul reacționează imediat după consum.
Nu există o temperatură "perfectă" pentru toată lumea, însă există situații în care anumite variante sunt mai potrivite decât altele. În general, apa la temperatura camerei sau ușor călduță este considerată cea mai confortabilă pentru sistemul digestiv, în timp ce apa foarte rece poate provoca disconfort unor persoane, conform 20minutos.
Apa cu gheață este preferată mai ales vara sau după activitatea fizică intensă, deoarece oferă rapid senzația de răcorire. Cu toate acestea, experții explică faptul că organismul trebuie mai întâi să aducă lichidul la temperatura internă, de aproximativ 37 de grade Celsius, înainte de a continua procesele digestive.
Acest lucru nu reprezintă un pericol pentru persoanele sănătoase, însă poate încetini temporar digestia și poate crea disconfort unor oameni mai sensibili.
În plus, consumul de apă foarte rece poate provoca:
Aceste reacții sunt, în general, de scurtă durată și nu apar la toate persoanele.
Dacă apa este rece, dar nu foarte rece sau cu gheață, efectele sunt mult mai reduse.
Ea poate contribui la scăderea temperaturii corpului în perioadele caniculare și oferă o senzație plăcută de răcorire. Deși unii specialiști consideră că poate încetini ușor digestia la anumite persoane, acest efect este minor și nu reprezintă o problemă pentru majoritatea adulților sănătoși.
Din acest motiv, consumul de apă rece este considerat sigur și poate face parte dintr-o hidratare normală, mai ales atunci când este mai ușor de consumat decât apa la temperatura camerei.
Pentru majoritatea oamenilor, apa la temperatura camerei reprezintă alegerea cea mai echilibrată.
Aceasta nu produce schimbări bruște de temperatură în organism, este bine tolerată în timpul meselor și permite o hidratare confortabilă pe tot parcursul zilei.
Nutriționista Ana Luzón explică faptul că organismul funcționează în mod normal la aproximativ 37°C, iar consumul de lichide foarte reci presupune un efort suplimentar de adaptare.
„Corpul nostru funcționează la o temperatură internă de aproximativ 37 ºC. Consumul de apă foarte rece presupune un mic «stres» termic”, afirmă specialista.
Din acest motiv, multe persoane preferă apa la temperatura camerei dimineața sau în timpul meselor, când digestia este deja în desfășurare.
Apa călduță este recomandată de unii nutriționiști, în special dimineața, înainte de micul dejun.
Potrivit Anei Luzón, beneficiile nu au legătură cu miturile despre detoxifiere sau arderea grăsimilor, ci cu modul în care tractul digestiv este pregătit pentru activitatea de peste zi.
„Obiceiul meu de a bea apă caldă nu are legătură cu arderea grăsimilor sau cu «detoxifierea» ficatului, ci cu ceva mult mai simplu: pregătirea tractului digestiv”, explică nutriționista.
Ea spune că apa călduță poate oferi "avantaje mecanice reale", precum:
Totuși, specialiștii subliniază că nu există dovezi științifice care să arate că apa caldă detoxifică organismul sau ajută, prin ea însăși, la slăbire. Beneficiile sale țin în principal de confortul digestiv și de faptul că unele persoane o consumă mai ușor.
Dincolo de temperatura apei, medicii și nutriționiștii sunt de acord asupra unui lucru: hidratarea suficientă este mult mai importantă decât dacă apa este rece sau caldă.
Alegerea temperaturii ar trebui să țină cont de anotimp, de activitatea desfășurată și de preferințele personale, astfel încât consumul zilnic recomandat de apă să fie atins fără dificultate.
Pentru persoanele care au un sistem digestiv sensibil sau care resimt disconfort după consumul de apă foarte rece, varianta la temperatura camerei sau ușor călduță rămâne cea mai potrivită. În schimb, apa rece este o opțiune bună atunci când ajută la menținerea hidratării, iar apa cu gheață este recomandat să fie consumată cu moderație, mai ales dacă provoacă neplăceri digestive sau iritații la nivelul gâtului.
Cancerul de sânge ar putea fi mai frecvent la persoanele care au o rudă de gradul I afectată de o formă a bolii. Cifrele arată un risc mai mare.
O statistică arată cum a crescut supraviețuirea pacienților cu leucemie limfocitară cronică, din 1995 până în 2017, unde se oprește studiul.
Leucocitele, răspunsul imunitar al corpului. Află câte tipuri sunt, cum sunt produse și ce boli pot să apară în funcție de numărul lor.
Sângerarea nazală: care sunt cauzele și ce trebuie făcut atunci când apare?
Leucopenia reprezintă scăderea numărului de celule albe, leucocite, din sânge.
Limfomul intravascular cu celule mari B (IVLBCL) este un subtip rar de cancer de sânge căruia japonezii i-ar fi găsit un tratament.
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
"Dacă o boală este agresivă și terapia mea trebuie să fie agresivă". Cancerul grav care nu se vindecă.
Terapia cu testosteron crește de două sau chiar trei ori riscul de a face cheaguri de sânge la bărbații de vârstă medie.