Ce este mielofibroza: simptome, cauze și cum poate fi tratată
Află totul despre mielofibroză: ce este, ce simptome provoacă, cum se diagnostichează, opțiunile de tratament disponibile și care este prognosticul acestei boli rare a măduvei osoase.
Mielofibroza este un tip rar de cancer al măduvei osoase. Această afecțiune se caracterizează prin apariția unei fibroze extinse (cicatrizare) în măduva osoasă, proces care împiedică organismul să producă un număr normal de celule sanguine. În mod normal, măduva osoasă are o consistență moale, spongioasă, și este responsabilă de formarea globulelor albe (leucocite), a globulelor roșii (eritrocite) și a trombocitelor, necesare pentru coagularea sângelui.
În mielofibroză, o celulă anormală din măduvă începe să se multiplice necontrolat, formând un număr tot mai mare de celule anormale. Acestea înlocuiesc celulele sănătoase, duc la apariția cicatricilor și împiedică producerea normală a celulelor sânge. În timp, boala poate evolua și crește riscul de apariție a leucemiei mieloide acute, un alt tip de cancer al sângelui.
Tipuri de mielofibroză
Există două forme principale ale bolii, diferențiate în funcție de cauza care declanșează modificările din măduvă:
1. Mielofibroza primară
Apare spontan, fără a fi determinată de o boală preexistentă a măduvei osoase.
2. Mielofibroza secundară
Se dezvoltă ca urmare a altor afecțiuni sanguine, în special policitemia vera (producție excesivă de celule sanguine) sau trombocitemia esențială (exces de trombocite).
Simptomele mielofibrozei
Nu toate persoanele prezintă simptome în stadiile incipiente ale bolii. Pe măsură ce producția de celule sanguine scade, pot apărea:
- oboseală accentuată
- dificultăți de respirație
- paloare
- dureri de cap
- febră sau transpirații nocturne
- splină mărită, uneori și ficat mărit
- infecții frecvente
- apariția ușoară a vânătăilor sau sângerări
- dureri osoase, articulare sau abdominale
În unele cazuri pot apărea tumori în plămâni, ficat, piele sau tubul digestiv.
Cauzele mielofibrozei și factorii de risc
În majoritatea cazurilor de mielofibroză primară, cauza exactă rămâne necunoscută. Totuși, aproape jumătate dintre pacienți prezintă o mutație a genei JAK2, implicată și în alte boli de sânge. Alte mutații posibile sunt în genele CALR și MPL. Aceste modificări genetice nu sunt ereditare, ci apar spontan în celulele măduvei osoase, determinând producerea excesivă de celule anormale și, ulterior, cicatrizarea măduvei.
Factorii de risc pot include:
- vârsta înaintată
- expunerea la substanțe chimice precum benzenul, fosforul sau fluorul
- alte boli hematologice preexistente, în cazul mielofibrozei secundare
Cum este diagnosticată mielofibroza
Investigațiile încep de obicei atunci când o persoană prezintă simptome sugestive.
Medicul poate recomanda:
- hemogramă completă (numărătoarea celulelor sanguine)
- frotiu de sânge (pentru observarea formei celulelor)
- biopsie de măduvă osoasă (prelevarea unui fragment din osul bazinului)
- teste genetice pentru mutațiile JAK2, CALR sau MPL
- ecografie sau tomografie computerizată pentru evaluarea splinei
După diagnostic, boala este încadrată într-o categorie de risc, în funcție de vârstă, simptome, numărul celulelor sanguine și rezultatele testelor genetice. Acest scor orientează strategiile terapeutice.
Tratamentul mielofibrozei
Nu toate persoanele necesită tratament imediat. Dacă simptomele sunt minime, se poate recomanda supravegherea activă prin controale și analize periodice.
Tratamentul poate include:
- transfuzie de sânge în caz de anemie severă
- suplimente de fier, dacă există deficit
- medicamente care reduc producția excesivă de celule (ex. hidroxiuree)
- tratamente pentru splina mărită, inclusiv radioterapie sau, în cazuri grave, îndepărtare chirurgicală
- terapii țintite, utilizate la pacienții cu risc moderat sau înalt, potrivit Very Well Health.
Singurul tratament cu potențial curativ este transplantul de celule stem, însă acesta prezintă riscuri majore și se indică doar în cazuri selectate.
Complicații posibile ale mielofibrozei
Pe măsură ce boala avansează, lipsa celulelor sanguine normale poate duce la:
- infecții severe, din cauza deficitului de globule albe
- anemie severă, ce poate afecta inima
- sângerări și hemoragii din cauza deficitului de trombocite
- formarea de cheaguri de sânge
- transformarea în leucemie mieloidă acută, o complicație gravă, cu prognostic rezervat
Ce șanse au pacienții cu mielofibroză
Evoluția bolii variază mult de la o persoană la alta. Prognosticul depinde de tipul mielofibrozei, de categoria de risc și de rezultatele investigațiilor medicale. La pacienții sub 70 de ani, evaluarea prin scorul MIPSS70 arată o rată de supraviețuire la 10 ani cuprinsă între mai puțin de 5% în formele foarte agresive și până la 92% în formele cu risc foarte scăzut.
Când este necesar consultul medical
Este important să solicitați evaluare medicală dacă aveți simptome precum oboseală persistentă, sângerări neobișnuite, infecții frecvente sau mărirea splinei.
-
Compusul din roșii care ar putea proteja ficatul. Nu este licopenul09.09.2026, 23:45
-
-
-
-
De ce apare anemia? Cercetătorii au identificat un hormon care „frânează” formarea globulelor roșii
Anemia, ce este, care sunt cauzele și simptomele și cum eviți să o faci
EXCLUSIV Prof dr Horia Bumbea: Vaccinarea contra COVID-19 la pacienții cu boli hematologice
Neutropenia: nivelul scăzut de neutrofile în sânge. Care este importanța celulelor albe în lupta împotriva infecțiilor
EXCLUSIV Dr Alina Tănase, de ce terapia salvatoare CAR-T se poate face doar la Institutul Clinic Fundeni: „Doi ani ne-au trebuit ca să-l acredităm”. VIDEO
Pacienți cu boli vasculare acute: când ar trebui să se prezinte la medic, chiar dacă e pandemie
Sângerarea nazală: de ce apare și ce boli grave ascunde
Sângerarea nazală: care sunt cauzele și ce trebuie făcut atunci când apare?
Reguli noi pentru donarea de sânge și plasmă convalescentă COVID-19. Ministerul Sănătății, ordin
Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă convalescentă de la persoanele vindecate de COVID 19.
Mitocondria, esențială pentru supraviețuirea noastră. Conține rezerva de energie a fiecărei celule din corpul tău
Mitocondria, esențială pentru supraviețuirea noastră. Este responsabilă, de asemenea, de stocarea calciului și de generarea de căldură.
Radu Gănescu: Schimbări anunțate în tratamentul pacienților cu talasemie. 8 mai Ziua Internațională a Talasemiei
Cheagurile de sânge: care sunt cauzele care le formează și ce riscuri sunt
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
Limfomul Hodgkin: o boală rară cu șanse mari de vindecare. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce este mielofibroza: simptome, cauze și cum poate fi tratată
Leucemia limfoblasică acută, legătura cu expunerea la infecții în copilărie
Un nou tratament ține leucemia sub control mai mult timp, fără toxicitate suplimentară semnificativă
Totul despre mielomul multiplu, cu prof dr Daniel CORIU. ACADEMIA DE SĂNĂTATE
Simptomul unui cancer mortal, confundat cu o răceală. Este adesea considerat invizibil
Simptomul invizibil al unui cancer mortal poate fi confundat cu o simplă răceală. Și nu este vorba de durerea de gât sau de un nas care curge.
Reacţiile adverse, indiciul că medicamentele biosimilare sunt la fel de bune ca originalul. Dr. Horia Bumbea: M-am întrebat de dublu standard pentru Europa de Est
Vânătăile, semn al leucemiei. Care este caracteristica specifică a acestora
Vânătăile pot fi un semn al leucemiei. La ce trebuie să fii atent.
Sam Neill, diagnosticat cu limfom non-Hodgkin: Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte
Sam Neill, actorul din Jurassik Park, a fost diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproape 70%.
Ziua Mondială de Conștientizare a Hemoglobinuriei Paroxistice Nocturne în România
Saturația de oxigen: care sunt primele semne ale nivelului scăzut de oxigen din sânge. Cum se măsoară și ce trebuie să faci dacă ai sub 60 mmHG
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
