În România, sunt 352 de astfel de centre de performanță. Majoritatea sunt poziționate în zonele rurale sau izolate, fiind un real ajutor în lipsa spitalelor, pentru oamenii care trăiesc acolo.
Ce sunt centrele de permanență
Centrele sunt unități medicale care asigură continuitatea acordării serviciilor de asistență medicală orimară pacienților. Dacă urgențele nu pot fi rezolvate în aceste centre de permanență, cum sunt urgențele de cod galben sau roșu, se asigură primul ajutor, stabilizarea și temporizarea, urmând ca pacientul să fie pregătit pentru serviciul de ambulanță, care-l transportă la unitățile de primiri urgențe.
Creșterea finanțării, nu desființare!
Mai mult, în contextul în care se vorbește despre deființare, SNMF subliniază că este necesară nu desființarea, ci creșterea finanțării acestor centre.
”În opinia noastră adresabilitatea crescută la unitățile de primiri urgențe are alte cauze, absolut independente de modul de funcționare a centrelor de permanență. Posibile cauze ar putea fi inegalitatea distribuirii de resurse și inaccesibilitatea investigațiilor imagistice și de laborator, în marea majoritate a timpului și pentru o mare parte dintre pacienți, inclusiv a persoanele neasigurate, în sistemul public de asigurări de sănătate. Asigurarea continuității serviciilor medicale pacienților din zone rurale, izolate sau din zone urbane cu acces dificil la UPU, reprezintă un drept al pacienților. Aceste centre asigură accesul la servicii medicale în mod echitabil tuturor cetățenilor țării. Funcționarea centrelor de permanență trebuie sprijinită prin dotare și finanțare corespunzătoare, pentru a putea să asigure o paletă cât mai largă de servicii. SNMF consideră că închiderea centrelor de permanență fără o evaluare bazată pe criterii adaptate contextului local reprezintă o încălcare a dreptului la sănătate a unor largi mase de pacienți. Înainte de a lua o astfel de decizie este absolut necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate pentru a evita funcționarea inegală a acestuia.” precizează președintele SNMF, Dina Mergeani.
Livia Davidescu, medic din Craiova, scrie pe Facebook că încă un doctor, Ștefan Quai din Bihor, și-a pierdut viața în timpul gărzii.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Există numeroase soluții simple și eficiente care pot grăbi procesul de recuperare și ameliora disconfortul provocat de răceala comună.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.