Stresul timpuriu: cum își lasă amprenta asupra inimii și rinichilor
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Dincolo de orice conotație politică și motivație penală, cazul Elenei Udrea și a fetiței ei e departe de a fi singular, pentru că numărul cazurilor de femei care nasc după gratii sau aduc pe lume copilași și apoi sunt încarcerate crește. De altfel, situația este explicată extrem de realist și în celebrul serial „Orange is the new black", de pe Netflix.
Nu e un caz singular, ci din păcate din ce în ce mai des întâlnit
Fanii acestuia își amintesc, poate, din primele sezoane, povestea Mariei Ruiz. În sezonul unu, care începe la închisoarea Litchfield (o închisoare pentru femeile cu un nivel minim de securitate), Ruiz este însărcinată în ultimele luni. După naștere, copila este aproape imediat luată de lângă mamă și dată în grija prietenului acesteia, Yadriel, în timp ce Ruiz se întoarce în închisoare, urmând să-și vadă copilul doar la orele de vizită. Dar fiecare vizită îi accentează starea de deprimare, Maria Ruiz ajungând să-și exprime fericirea numai atunci când poate să își țină fetița în brațe, să îi vorbească și să se joacă cu ea, încercând să recupereze timpul pierdut. În sezonul trei, însă, iubitul Yadriel decide să nu mai aducă micuța la închisoare, deoarece crede că e destul de în vârstă pentru a înțelege că mama ei este încarcerată.
Am făcut această introducere pentru că scenariul serialului seamănă cu cazul Elenei Udrea, și este bazat, în fapt, pe mai multe studii medicale serioase, făcute în ultimii ani, asupra efectelor negative pe care le are separarea mamei-deținut de copilul nou-născut. Și este o problemă din ce în ce mai mare în toate statele lumii, inclusiv în România.
Primii câțiva ani de viață ai copiilor sunt esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a acestora, iar o mare parte din procesul de învățare care are loc în acești ani depinde de relațiile cu adulții din viața lor, spun psihologii. Iar despărțirea de ființa pe care a adus-o pe lume are efecte negative considerabile și asupra mamei.
Dacă e să discutăm întâi și rapid situația părintelui încarcerat, conform mai multor studii pe care le atașăm ca linkuri, persoanele cu copii care stau un timp în închisoare au rate crescute de mortalitate, de boli infecțioase, de boli cardiovasculare și dizabilități mentale, inclusiv depresie, anxietate și nemulțumire generală legată de viață.
Rată ridicată de mortalitate infantilă
Legat de copii, însă, pericolele sunt și mai mari. Un studiu realizat în Australia de West („Maternal incarceration, child protection, and infant mortality: a descriptive study of infant children of women prisoners in Western Australia") publicat în 15 ianuarie anul acesta jurnalul BMC Health & Justice, arată că, „în intervalul 2001-2011, copiii australieni ai căror mame au fost încarcerate înainte de naștere (cu până la cinci ani înainte) sau în primul lor an de viață au avut o rată a mortalității infantile de 22,6 decese la 1.000 nașteri indigene și 7,8 decese la 1.000 de nașteri non-indigene". Practic, „rata mortalității infantile a fost mai mare la copiii deținuților comparativ cu copiii femeilor care nu au avut contact cu penitenciarele de 2,36 ori pentru indigeni și de 2,28 ori pentru copiii non-indigeni".
Un alt doilea studiu, publicat în Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology, în 28 mai 2014, arată că experiențele legate de încarcerare îi supune pe copii unui risc mai mare de neadaptare decât expunerea la factorii de risc generali de mediu. „Aceste constatări indică necesitatea examinării critice a expunerii copiilor la experiențele legate de încarcerarea maternă și de istoricul încarcerării familiale pentru a ajuta la clarificarea stresului cu multiple consecințe a dețenției materne".
Un alt treilea studiu arată că odrasele ai căror părinți sunt în spatele gratiilor prezintă un risc ridicat de a dezvolta ulterior problemele comportamentale și emoționale, dar și probleme cu învățarea. De asemenea, există riscul să ajungă și ei, la un moment dat, în detenție. Aceste studii militează pentru crearea de condiții pentru mame astfel încât copii lor să rămână lângă ele, în închisoare, pe perioada detenției.
E important să se vadă și/sau să stea împreună
Există dovezi că un contact mai frecvent între mamele încarcerate și copiii lor poate ajuta la atenuarea rezultatelor negative ale mamei și copilului, în special atunci când calitatea contactului este ridicată. Apoi, într-un al cincilea studiu, mamele din închisoare care au avut contact frecvent cu copiii lor au fost mai puțin susceptibile de a raporta o stima de sine scăzută comparativ cu mamele care nu au avut contact cu odrasele lor.
Pe de altă parte, un al șaselea studiu arată că dacă mama și copilul ei nou-născut nu sunt despărțite, ci sunt lăsate să fie împreună în centrele de detenție, copilul nu va avea de suferit, pentru că, chiar și în astfel de condiții, poate să formeze acea legătură naturală cu cea care l-a adus pe lume. Apoi, același studiu, arată și că mamele care și-au adus pe lume și/sau și-au crescut pruncii în închisoare doar în proporție foarte mică se mai întorc după gratii. Adică, rata de recidivă e mai mică.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Există numeroase soluții simple și eficiente care pot grăbi procesul de recuperare și ameliora disconfortul provocat de răceala comună.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.