A venit sezonul răcelilor, iar odată cu primele nasuri înfundate, dureri în gât și febră începe și goana după medicamente, consultații și, uneori, direct spre Urgențe.
Toamna are un scenariu pe care îl repetăm aproape în fiecare an: primele zile reci, oamenii încep să tușească, apar durerile în gât, nasul curge, termometrul începe să urce, iar dulapul cu medicamente este deschis în grabă.
Uneori este vorba despre o răceală banală, alteori despre gripă sau o altă infecție respiratorie, iar simptomele pot evolua diferit de la o persoană la alta. Problema este că, în încercarea de a „tăia” boala din fașă, ajungem să tratăm fiecare simptom separat și să căutăm imediat un consult de urgență, deși organismul are nevoie, în multe situații, de timp pentru a trece prin infecție.
Oana Mocanu, medic pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, a povestit pe Facebook experiențele întâlnite în UPU odată cu începutul sezonului rece și a transmis o serie de observații relevante pentru modul în care înțelegem și gestionăm, în general, virozele respiratorii.
Medicul povestește cazul unei fetițe de 7 ani care ajunge la UPU însoțită de tatăl său. Are dureri de cap de două zile și senzație de usturime la nivelul nasului. În rest, însă, copilul este vesel și curios.
Urmează anamneza, adică discuția prin care medicul încearcă să afle ce simptome are copilul, de când au apărut și ce tratamente a primit.
„Eu: - Febra face? Nasul este înfundat? Are secreții nazale? A luat ceva-medicamente zilele astea? Cam așa decurge anamneza”, povestește medicul.
Și discuția continuă.
La întrebarea dacă au fost la medicul de familie, tatăl spune că intenționează să meargă, dar că și-a luat liber pentru a veni la spital.
„Și dacă merg la medicul de familie ce să cer?”, întreabă acesta.
Răspunsul medicului este simplu: „Consult trebuie să cereți, nu altceva. Medicul va decide ce este de făcut în continuare”.
Oana Mocanu spune că, în fiecare an, începutul sezonului rece pare să îi ia prin surprindere pe oameni.
„Toamna a venit grămadă peste noi, și ca în fiecare an, virozele respiratorii ne iau prin surprindere și ne bagă într-un labirint al medicamentelor, consulturilor, farmaciilor”.
Răcelile pot apărea în orice perioadă a anului, însă sunt foarte frecvente în sezonul rece, iar copiii pot avea mai multe episoade decât adulții. O răceală este o infecție virală a căilor respiratorii superioare, iar simptomele ating de obicei intensitatea maximă în primele 2-3 zile.
Medicul descrie însă și un alt fenomen: după o vară în care atenția părinților a fost îndreptată către alte probleme, primele viroze sunt întâmpinate ca o adevărată surpriză:
„În fiecare vară uităm că vine toamna, ne obișnuim cu diareea estivală și suntem șocați de răcelile de sezon, ca și când, odată ce am plecat la plajă, răcelile au fost eradicate de pe fața pământului”.
Unul dintre cele mai importante mesaje ale medicului este legat de diferența dintre o situație care trebuie monitorizată și una care reprezintă o urgență.
Oana Mocanu povestește cazul unui copil de 3 ani care face febră de câteva ore. Mama sună la ambulanță. Primește indicații de tratament. Febra continuă, așa că sună din nou, ajunge la spital, copilului i se fac analize și primește o rețetă.
Revine acasă, dar febra persistă. Este chemată pentru a treia oară ambulanța, iar copilul ajunge din nou la spital.
„Nu știm încă ce boală are, dar ce știm sigur e că lipsa internării va duce către a 4-a, a 5-a, a n-a ambulanță”, explică medicul.
În aceeași perioadă, la UPU pot ajunge copii cu dureri în gât, febră sau simptome respiratorii care nu indică neapărat o urgență.
De aici apar și întrebările pe care medicii spun că le aud de zeci de ori pe zi:
„Noi mai așteptăm mult? Că am venit cu ambulanța!
Noi mai așteptăm mult? Că am venit de la 100 km.
Noi mai așteptăm mult? Că trebuie să plece șoferul.
Noi mai așteptăm mult? Nu mai are stare!
Soferul pleaca, copilul nu mai are rabdare, copilului ii e foame/sete/somn, mama are mancarea pe foc, mama are alt copil mic care asteapta acasa… pe toate le auzim de zeci de ori pe zi”, povestește aceasta.
În sezonul rece, UPU poate deveni extrem de aglomerată.
„Când vine toamna, UPU se aglomerează mai ceva ca bulevardul Iuliu Maniu la ore de vârf, iar timpul de așteptare pentru preluare la consult ajunge la câteva ore”, spune Oana Mocanu.
La acesta se poate adăuga timpul necesar investigațiilor, care, în funcție de situație, poate fi de la aproximativ 1,5 ore până la 10 ore, potrivit medicului.
Astfel, un copil adus pentru o problemă minoră poate ajunge să petreacă jumătate de zi în spital.
Există și un alt inconvenient: într-o sală de așteptare aglomerată, copilul care vine pentru o simptomatologie ușoară intră în contact cu numeroși alți pacienți. Medicul atrage atenția asupra posibilității de expunere la alte virusuri.
Una dintre ideile centrale transmise de pediatru este că tratamentul simptomatic nu înseamnă că boala trebuie să dispară imediat.
„Virozele... durează în medie, o săptămână? Ele pot atinge un apogeu prin zilele 2-3, apoi copilul începe să își revină, treptat; medicamentele recomandate au rolul de a ameliora simptomele, ele nu opresc boala”.
Informația este compatibilă cu datele CDC privind răceala: simptomele ating frecvent vârful în primele două-trei zile, iar răceala durează, în general, mai puțin de o săptămână.
Cu alte cuvinte, faptul că un copil primește tratament simptomatic nu înseamnă că a doua zi trebuie să fie complet sănătos.
„Luarea din pripă” a unei viroze nu garantează nici că boala va fi oprită și nici că nu vor apărea complicații, subliniază medicul.
„I-am dat antitermice, dar tot face febră” este una dintre cele mai frecvente îngrijorări ale părinților.
Antitermicele au rolul de a reduce febra și de a îmbunătăți confortul copilului. Ele nu tratează cauza infecției și nu împiedică în mod obligatoriu reapariția febrei după ce efectul medicamentului se termină.
American Academy of Pediatrics subliniază că, în cazul febrei, este importantă nu doar valoarea temperaturii, ci și starea generală a copilului. Un copil care, după scăderea febrei, devine din nou activ, interacționează și se hidratează este într-o situație diferită de un copil letargic sau greu de trezit.
De asemenea, o temperatură ridicată nu indică automat o infecție gravă. CDC arată că gripa provoacă frecvent febră, care poate dura 3-4 zile, iar unele forme de infecție respiratorie pot produce temperaturi importante.
Un alt motiv pentru care părinții pot ajunge de mai multe ori la medic este evoluția naturală a bolii.
„De multe ori boala debutează cu febră, iar treptat, de pe o zi pe alta, se adaugă simptome și semne care încep să contureze un diagnostic. În prima zi, e foarte probabil să nu găsim nimic la consult”, explică Oana Mocanu.
De aceea, dacă starea generală a copilului este bună, acesta se hidratează, urinează normal, se joacă și răspunde la tratamentul simptomatic recomandat, medicul spune că poate fi preferată monitorizarea și programarea unui consult, în locul prezentării imediate la UPU.
Desigur, această abordare nu se aplică atunci când apar semne de alarmă sau copilul are o stare generală alterată.
Medicul atrage atenția și asupra unui aspect aparent banal: părinții trebuie să îi ajute pe copii să accepte treptat unele măsuri de îngrijire.
„Am încercat să-i iau copilului de 1 an temperatura, dar nu mă lasă”, „nu acceptă supozitorul”, „nu mă lasă să-i curăț nasul” sunt situații care, spune medicul, „se educă și nu se merge cu ele ca atare prin viață”.
În cazul unei viroze, îngrijirea de bază poate fi mai importantă decât administrarea unui număr mare de produse: hidratarea, igiena nazală și tratamentul pentru febră sau durere atunci când este indicat sunt printre măsurile de bază.
Medicamentele pentru copii trebuie însă administrate în funcție de vârstă, greutate și recomandarea medicului sau indicațiile produsului, pentru a evita erorile de dozare.
Un alt scenariu des întâlnit în sezonul rece: telefonul de la grădiniță. Copilul are febră, iar părintele, speriat, îl ia și pornește direct către spital.
Mesajul pediatrului este că pașii trebuie adaptați stării copilului. Dacă nu există semne de urgență, primul contact poate fi medicul de familie sau pediatrul.
La fel de important: dacă un copil a făcut febră peste noapte și dimineața pare bine, asta nu înseamnă automat că poate merge la grădiniță. Debutul unei infecții poate fi urmat de reapariția febrei și de apariția altor simptome.
Una dintre afirmațiile medicului care pot surprinde părinții este că febra, în sine, nu reprezintă automat motiv pentru chemarea ambulanței.
„Nu e nevoie să chemați Ambulanta pentru febră, dacă cel mic e conștient”, spune Oana Mocanu.
Dar aici există o diferență esențială între febră cu frisoane și convulsia febrilă.
În cazul unei convulsii, copilul poate deveni inconștient, nu răspunde, poate avea privirea fixă și mișcări ritmice ale membrelor. Convulsiile febrile pot apărea la copii mici în asociere cu febra și necesită evaluare medicală, în special la primul episod.
În schimb, frisonul nu înseamnă automat convulsie.
Asta nu înseamnă că febra trebuie ignorată. Există situații în care evaluarea medicală nu trebuie amânată.
Printre semnele de alarmă se numără:
American Academy of Pediatrics recomandă, de asemenea, evaluare medicală atunci când copilul pare foarte bolnav, are dificultăți de respirație, redoare a cefei, vărsături repetate, erupții neobișnuite sau dacă febra persistă.
În final, medicul transmite un mesaj realist pentru părinți:
„Majoritatea oamenilor trec prin cel puțin o viroză în sezonul rece. Unele sunt doar cu secreții nazale, iar altele te calcă în picioare. Nu trebuie să ne propunem ca cel mic să nu răcească deloc, ci ne dorim să facă forme ușoare de boală”.
Este, poate, una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă: sezonul rece nu poate fi transformat într-o perioadă fără virusuri. Important este să știm să recunoaștem o boală ușoară, să o îngrijim corect și să identificăm rapid situațiile în care copilul are nevoie de ajutor medical.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Un studiu din Olanda a analizat ce efecte are vârsta părinților asupra copiilor și a descoperit câteva beneficii. Cercetarea a comparat mai mulți factori.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.