O analiză publicată în BMJ Global Health arată că intervențiile începute încă din primele luni de sarcină pot ajuta femeile să mențină o creștere optimă în greutate și să reducă riscul unor complicații serioase pentru mamă și copil.
Creșterea în greutate în timpul sarcinii nu este doar o chestiune de estetică sau confort. Specialiștii avertizează că atât acumularea insuficientă de kilograme, cât și excesul ponderal pot avea efecte importante asupra sănătății mamei și a fătului.
O nouă analiză internațională sugerează că soluția ar putea fi intervenția cât mai devreme, încă din debutul sarcinii.
Studiul, coordonat de Priscilla Aba Aggrey și publicat în revista BMJ Global Health, a analizat programe de promovare a sănătății desfășurate în țări cu venituri mici și medii, unde femeile însărcinate se confruntă frecvent cu insecuritate alimentară, alimentație dezechilibrată, acces limitat la servicii medicale și lipsa suplimentelor nutritive esențiale.
Medicii atrag atenția că o creștere necorespunzătoare în greutate în timpul sarcinii este asociată cu numeroase riscuri.
Printre cele mai grave consecințe se numără nașterea prematură, greutatea mică la naștere, preeclampsia, necesitatea unei operații cezariene neplanificate și, în cazuri severe, decesul mamei sau al copilului.
Potrivit cercetătorilor, aceste probleme sunt mai frecvente în regiunile unde accesul la îngrijire prenatală și la o alimentație adecvată este limitat.
Analiza a evaluat mai multe tipuri de intervenții prenatale, inclusiv terapii farmacologice, suplimente nutritive, educație pentru sănătate, consiliere alimentară, activitate fizică și programe care combinau dieta cu exercițiile fizice.
Concluzia principală a fost că măsurile implementate la începutul sarcinii și adaptate contextului local au avut cele mai mari șanse să prevină atât creșterea insuficientă, cât și pe cea excesivă în greutate.
„Intervențiile realizate în timpul sarcinii, în special atunci când sunt inițiate devreme și adaptate contextelor locale, pot reduce atât creșterea în greutate gestațională inadecvată, cât și cea excesivă. Abordarea cea mai eficientă depinde de tipul de intervenție și de starea nutrițională sau de greutate a femeii, ceea ce subliniază necesitatea intervențiilor personalizate”, a declarat Priscilla Aba Aggrey, doctor în sănătate publică în cadrul Departamentului de Sănătate Globală și Comunitară, conform Medical Xpress.
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că activitatea fizică practicată în timpul sarcinii a fost una dintre cele mai eficiente metode pentru limitarea acumulării excesive de greutate.
Rezultatele sugerează că exercițiile adaptate perioadei de sarcină pot contribui la menținerea unei evoluții sănătoase a greutății, reducând astfel riscul complicațiilor asociate excesului ponderal.
Cercetătorii au observat și diferențe semnificative între tipurile de suplimente administrate femeilor însărcinate.
Femeile care au primit suplimente cu mai mulți micronutrienți au avut șanse mai mari să atingă o creștere optimă în greutate comparativ cu cele care au primit doar fier și acid folic.
Rezultatele evidențiază rolul unei nutriții complete în susținerea dezvoltării sănătoase a sarcinii.
Un alt element-cheie identificat de studiu a fost consilierea adaptată cultural și orientată spre alimentație.
Femeile care au beneficiat de educație și recomandări personalizate au reușit mai frecvent să își mențină greutatea în limitele considerate sănătoase pe parcursul sarcinii.
Specialiștii spun că simpla informare nu este întotdeauna suficientă, iar recomandările trebuie adaptate obiceiurilor alimentare, nivelului de educație și condițiilor socioeconomice ale fiecărei comunități.
Printre cele mai eficiente intervenții s-au numărat programele care au combinat alimentația sănătoasă cu activitatea fizică.
Acestea au inclus recomandări nutriționale personalizate, exerciții fizice supravegheate și îndrumare constantă privind stilul de viață.
Potrivit autorilor, această abordare integrată a redus semnificativ riscul de creștere excesivă în greutate în timpul sarcinii.
Autorii studiului consideră că aceste măsuri ar putea fi integrate în îngrijirea prenatală de rutină, mai ales în regiunile unde complicațiile asociate greutății în sarcină reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.
„Factorii de decizie și furnizorii de servicii medicale din țările cu venituri mici și medii pot adopta aceste intervenții și le pot integra în îngrijirea prenatală de rutină pentru a ajuta femeile însărcinate să obțină rezultate sănătoase în ceea ce privește creșterea în greutate și pentru a reduce complicațiile care pot fi prevenite atât pentru mame, cât și pentru copii”, a declarat Aggrey.
Deși analiza s-a concentrat pe țările cu venituri mici și medii, concluziile sale sunt relevante și pentru alte sisteme de sănătate.
Mesajul principal al cercetării este clar: monitorizarea atentă a greutății, alimentația echilibrată, suplimentele adecvate și activitatea fizică începută din primele etape ale sarcinii pot contribui la reducerea unor complicații care afectează anual milioane de mame și copii la nivel mondial.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
