Greutatea din sarcină poate face diferența între o naștere sănătoasă și complicații grave
O analiză publicată în BMJ Global Health arată că intervențiile începute încă din primele luni de sarcină pot ajuta femeile să mențină o creștere optimă în greutate și să reducă riscul unor complicații serioase pentru mamă și copil.
Creșterea în greutate în timpul sarcinii nu este doar o chestiune de estetică sau confort. Specialiștii avertizează că atât acumularea insuficientă de kilograme, cât și excesul ponderal pot avea efecte importante asupra sănătății mamei și a fătului.
O nouă analiză internațională sugerează că soluția ar putea fi intervenția cât mai devreme, încă din debutul sarcinii.
Studiul, coordonat de Priscilla Aba Aggrey și publicat în revista BMJ Global Health, a analizat programe de promovare a sănătății desfășurate în țări cu venituri mici și medii, unde femeile însărcinate se confruntă frecvent cu insecuritate alimentară, alimentație dezechilibrată, acces limitat la servicii medicale și lipsa suplimentelor nutritive esențiale.
De ce este importantă greutatea în sarcină
Medicii atrag atenția că o creștere necorespunzătoare în greutate în timpul sarcinii este asociată cu numeroase riscuri.
Printre cele mai grave consecințe se numără nașterea prematură, greutatea mică la naștere, preeclampsia, necesitatea unei operații cezariene neplanificate și, în cazuri severe, decesul mamei sau al copilului.
Potrivit cercetătorilor, aceste probleme sunt mai frecvente în regiunile unde accesul la îngrijire prenatală și la o alimentație adecvată este limitat.
Intervențiile începute devreme au avut cele mai bune rezultate
Analiza a evaluat mai multe tipuri de intervenții prenatale, inclusiv terapii farmacologice, suplimente nutritive, educație pentru sănătate, consiliere alimentară, activitate fizică și programe care combinau dieta cu exercițiile fizice.
Concluzia principală a fost că măsurile implementate la începutul sarcinii și adaptate contextului local au avut cele mai mari șanse să prevină atât creșterea insuficientă, cât și pe cea excesivă în greutate.
„Intervențiile realizate în timpul sarcinii, în special atunci când sunt inițiate devreme și adaptate contextelor locale, pot reduce atât creșterea în greutate gestațională inadecvată, cât și cea excesivă. Abordarea cea mai eficientă depinde de tipul de intervenție și de starea nutrițională sau de greutate a femeii, ceea ce subliniază necesitatea intervențiilor personalizate”, a declarat Priscilla Aba Aggrey, doctor în sănătate publică în cadrul Departamentului de Sănătate Globală și Comunitară, conform Medical Xpress.
Mișcarea, un aliat important împotriva kilogramelor în exces
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că activitatea fizică practicată în timpul sarcinii a fost una dintre cele mai eficiente metode pentru limitarea acumulării excesive de greutate.
Rezultatele sugerează că exercițiile adaptate perioadei de sarcină pot contribui la menținerea unei evoluții sănătoase a greutății, reducând astfel riscul complicațiilor asociate excesului ponderal.
Suplimentele cu micronutrienți au adus beneficii suplimentare
Cercetătorii au observat și diferențe semnificative între tipurile de suplimente administrate femeilor însărcinate.
Femeile care au primit suplimente cu mai mulți micronutrienți au avut șanse mai mari să atingă o creștere optimă în greutate comparativ cu cele care au primit doar fier și acid folic.
Rezultatele evidențiază rolul unei nutriții complete în susținerea dezvoltării sănătoase a sarcinii.
Educația și consilierea personalizată pot schimba comportamentele
Un alt element-cheie identificat de studiu a fost consilierea adaptată cultural și orientată spre alimentație.
Femeile care au beneficiat de educație și recomandări personalizate au reușit mai frecvent să își mențină greutatea în limitele considerate sănătoase pe parcursul sarcinii.
Specialiștii spun că simpla informare nu este întotdeauna suficientă, iar recomandările trebuie adaptate obiceiurilor alimentare, nivelului de educație și condițiilor socioeconomice ale fiecărei comunități.
Dieta și exercițiile fizice, combinația cu cele mai promițătoare rezultate
Printre cele mai eficiente intervenții s-au numărat programele care au combinat alimentația sănătoasă cu activitatea fizică.
Acestea au inclus recomandări nutriționale personalizate, exerciții fizice supravegheate și îndrumare constantă privind stilul de viață.
Potrivit autorilor, această abordare integrată a redus semnificativ riscul de creștere excesivă în greutate în timpul sarcinii.
Ce recomandă cercetătorii
Autorii studiului consideră că aceste măsuri ar putea fi integrate în îngrijirea prenatală de rutină, mai ales în regiunile unde complicațiile asociate greutății în sarcină reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.
„Factorii de decizie și furnizorii de servicii medicale din țările cu venituri mici și medii pot adopta aceste intervenții și le pot integra în îngrijirea prenatală de rutină pentru a ajuta femeile însărcinate să obțină rezultate sănătoase în ceea ce privește creșterea în greutate și pentru a reduce complicațiile care pot fi prevenite atât pentru mame, cât și pentru copii”, a declarat Aggrey.
O lecție care depășește granițele țărilor cu venituri mici
Deși analiza s-a concentrat pe țările cu venituri mici și medii, concluziile sale sunt relevante și pentru alte sisteme de sănătate.
Mesajul principal al cercetării este clar: monitorizarea atentă a greutății, alimentația echilibrată, suplimentele adecvate și activitatea fizică începută din primele etape ale sarcinii pot contribui la reducerea unor complicații care afectează anual milioane de mame și copii la nivel mondial.
-
Tot mai multe persoane fac cancer înainte de 50 de ani. Ce s-a schimbat31.08.2026, 08:01
-
-
-
-
Bacteria intestinală asociată cu o forță musculară mai mare30.08.2026, 16:00
EXCLUSIV Dr Cezarina Matei: Tot ce trebuie să știi despre BALONARE. Interviurile DC Medical
Memorie bună: ce obiceiuri zilnice să aveți
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Pintea: Procentul alocat medicilor de familie, crescut cu un împrumut la Banca Mondială
EXCLUSIV Deficitul de vitamina D, alarmant. Boantă: O să ajungem ca nordicii, o să luăm ZILNIC supliment
Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, dar ce se întâmplă când avem deficit de această vitamină.
Elena Udrea și separarea de fetița ei, cum le afectează sănătatea
Cartier bogat, cartier sărac: unde este mortalitatea prematură mai mare și de ce
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Dr Vasi Rădulescu: 70 de curiozități despre corpul uman
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Vitamina D: deficitul crește riscul de boli cronice
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Alimentația la sân: România are printre cele mai mici rate de alăptare din Europa
Medicina de familie, pe locul 9 din 63 în topul rezidenților. Noua lege, aplicată în 6 ani. Drept de liberă practică după facultate
Dureri de cap și migrene menstruale: de ce apar și cum scăpați de ele
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Consum de droguri: care e cel mai popular în România și de la ce vârstă se începe
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Violența în familie ar scădea IQ-ul copiilor
Bărbat de 74 de ani, mort într-un parc din Gherla. Ce zic martorii
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
EXCLUSIV Dr Daciana Toma (SNMF): Sunt mult mai multe cazuri de anxietate sau depresie decât înainte de pandemie. Ne confruntăm cu o subdiagnosticare
BREAKING NEWS Ce tratament se ia după COVID, pentru refacere. Medic: "Pacientul NU trebuie să stea și să sufere acasă"
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Peste 50% dintre locuitorii județului Tulcea n-au medici de familie
Dr Otilia Țigănaș, medic de familie: „Măcar aveți la cine zbiera”. Pericolul triajului în poarta școlii
Fumatul ”la mâna a treia”: pericolele nebănuite din spatele lui
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Dr Mihaela Pop: Adeverințe cerute la începerea școlii. Ce se obține și ce nu de la medicul de familie
Stresul timpuriu: cum își lasă amprenta asupra inimii și rinichilor
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Durerea în piept: de unde vine. Motivele din spatele acestui simptom
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
