Detaliul de pe cântar care îți spune cât de sănătos ești. Adevărul despre greutate

Suntem obișnuiți să credem că greutatea corporală reflectă fidel starea noastră de sănătate: kilogramele în minus înseamnă sănătate, iar cele în plus, boală. Însă știința ne oferă o perspectivă mai nuanțată, una în care greutatea este doar un singur indicator într-un tablou mult mai complex.

Poți consuma legume și fructe zilnic, poți merge regulat la sală, poți avea valori perfecte ale tensiunii arteriale și colesterolului  și totuși, să fii considerat „nesănătos” doar pentru că ai un număr mai mare pe cântar. În același timp, cineva cu o greutate „ideală” poate trăi pe bază de stres, cofeină, mese sărite și lipsă de mișcare.

Ce ne spune și ce nu ne spune greutatea corporală?

Greutatea măsoară un singur lucru: masa totală a corpului. Este adesea utilizată pentru a deduce dacă o persoană consumă mai multe sau mai puține calorii decât arde. Dar dincolo de asta, greutatea nu oferă informații esențiale despre sănătatea cuiva, potrivit Reuters.

Cântarul nu poate arăta:

• nivelul colesterolului, glicemiei sau tensiunii arteriale;
• calitatea dietei – dacă o persoană consumă alimente integrale, bogate în fibre, vitamine și grăsimi sănătoase, sau dacă se hrănește cu produse ultraprocesate;
• tipul și localizarea grăsimii corporale, grăsimea viscerală (din jurul organelor) este mult mai periculoasă decât cea subcutanată (de sub piele);
• nivelul de activitate fizică;
• calitatea somnului sau nivelul de stres.

Toți acești factori, deși mai greu de măsurat, oferă o imagine mult mai fidelă a sănătății reale a unei persoane.

Mitul greutății sănătoase

La nivel de populație, da, există o asociere între greutatea corporală crescută (măsurată prin indicele de masă corporală – IMC) și riscuri mai mari pentru boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Însă realitatea individuală este mai complexă.

Unii oameni supraponderali au parametri metabolici excelenți, un fenomen numit „obezitate metabolic sănătoasă”. În schimb, alții cu greutate „normală” pot avea un stil de viață sedentar, grăsime viscerală crescută și o alimentație săracă în nutrienți. Termeni ca „Tofi” („thin outside, fat inside”, subțire pe dinafară, gras pe dinăuntru) sau „skinny fat” ilustrează această realitate.

Deci, putem avea o persoană cu o dietă bogată în legume, cereale integrale și grăsimi bune, care este considerată nesănătoasă doar pentru că are un IMC ridicat. În același timp, cineva cu o greutate „ideală”, dar cu o dietă săracă și lipsă de mișcare, este văzut ca fiind sănătos, o percepție complet greșită.

De ce acordăm atâta importanță greutății?

Simplu: pentru că este ușor de măsurat și evidentă la prima vedere. Investigații precum analizele de sânge, evaluările dietetice sau scanările corporale necesită timp, bani și expertiză. În schimb, greutatea se poate observa imediat – și astfel devine un criteriu facil de judecată socială, deși superficial și adesea înșelător.

Societatea a fixat în mintea noastră un ideal de „corp sănătos”, bazat pe aparență, nu pe realitate medicală. Din păcate, stigmatizarea obezității nu ajută oamenii să slăbească, din contră, le poate sabota eforturile.