Hipotiroidismul poate duce la apnee în somn și sforăit, subliniind necesitatea tratamentului pentru a îmbunătăți calitatea somnului și sănătatea generală.
Sforăitul este o problemă frecventă a somnului, iar hipotiroidismul este legat de creșterea ratelor de apnee în somn. Persoanele cu niveluri scăzute ale tiroidei sunt mai predispuse să dezvolte apnee în somn, ceea ce poate duce la sforăit. Hipotiroidismul sever poate, de asemenea, să slăbească mușchii respiratori, cauzând probleme de respirație.
Sforăitul poate perturba somnul și pe alții și poate fi un simptom al unei probleme de sănătate subiacente care poate necesita tratament medical. Hipotiroidismul, care apare atunci când nivelurile de hormoni tiroidieni sunt mai mici decât cele normale, poate provoca simptome precum oboseala și creșterea în greutate.
Sforăitul este un simptom comun al apneei în somn, o afecțiune caracterizată prin pauze repetitive în respirație în timpul nopții, care duce adesea la sforăit puternic și deranjant. Hipotiroidismul, o afecțiune caracterizată prin niveluri scăzute de hormoni tiroidieni, a fost asociat cu rate crescute de apnee în somn, care cauzează adesea sforăitul. Apneea în somn, un tip comun, este cauzată de un blocaj în gât.
Nivelurile extrem de scăzute ale hormonilor tiroidieni pot duce la slăbirea mușchilor respiratori, ceea ce duce la dificultăți de respirație. Problemele respiratorii sunt rareori o preocupare majoră la persoanele cu hipotiroidism, dar pot contribui la dezvoltarea apneei în somn, în special la cei care rămân netratați.
Cercetările privind asocierea dintre hipotiroidism și apneea în somn au fost contradictorii, până la 85% din cazuri rămânând nediagnosticate. Un studiu din 2019 a constatat că persoanele cu hipotiroidism aveau un risc de 1,88 ori mai mare de a avea apnee în somn decât cele cu niveluri normale ale tiroidei.
Nivelurile mai ridicate de obezitate pot fi parțial responsabile pentru această legătură, dar și alți factori, cum ar fi greutatea corporală, datele demografice, accesul la asistență medicală, factorii socioeconomici, consumul de alcool și fumatul contribuie la această legătură.
Foto: Freepik
Hipotiroidismul, o formă ușoară de dezechilibru al hormonilor tiroidieni, a fost legat de insomnie în unele studii. Un studiu din 2019 a constatat că peste 2 000 de persoane cu hipotiroidism subclinic aveau un risc de 1,12 ori mai mare de a avea o calitate mai slabă a somnului decât cei cu niveluri normale de tiroidă și TSH, un risc de 1,16 ori mai mare de a avea o durată mai lungă a somnului și un risc de 1,15 ori mai mare de a avea o durată mai scurtă a somnului.
Cu toate acestea, unele studii nu au găsit nicio relație semnificativă între hipotiroidism și insomnie. Hipotiroidismul poate contribui la insomnie prin provocarea unor factori care perturbă somnul, cum ar fi dureri musculare sau articulare crescute, intoleranță scăzută la frig și anxietate crescută.
Simptomele hipotiroidismului variază de la ușoare la severe, agravându-se pe măsură ce nivelul tiroidei scade. Simptomele comune includ oboseală, creștere în greutate, toleranță scăzută la frig, dureri articulare, depresie, dureri musculare, piele uscată, subțierea părului, menstruații neregulate, probleme de fertilitate și ritm cardiac lent.
Hipertiroidismul, caracterizat prin niveluri ridicate de hormoni tiroidieni, poate duce la probleme de somn, cum ar fi insomnia. Un studiu efectuat în 2023 în China a constatat un risc crescut de creștere a nodulilor tiroidieni la persoanele cu apnee obstructivă în somn și niveluri scăzute de oxigen în timpul somnului, ceea ce poate contribui la hipertiroidism. Acest lucru contrazice cercetările anterioare care sugerau o legătură între nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni și hipotiroidism. Atât sforăitul, cât și hipertiroidismul sunt frecvente, iar unele persoane cu hipertiroidism pot sforăi din motive fără legătură.
Hipotiroidismul, o afecțiune cu evoluție lentă, poate provoca oboseală și probleme de somn. Dacă vă confruntați cu oboseală crescută fără o cauză clară, consultați un profesionist din domeniul sănătății. Aceștia pot măsura hormonii tiroidieni printr-un test de sânge și pot prescrie medicamente pentru a crește nivelurile.
Sforăitul este o altă problemă comună de somn care poate contribui la hipotiroidism. Consultați un medic dacă suspectați hipotiroidism.
Acest truc genial previne apariția ridurilor și oprește albirea părului.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Este un filtru pentru sânge, identificând și distrugând bacteriile și alte agenți patogeni care pot intra în circulația noastră sangvină.
O boală extrem de frecventă poate duce la creșterea colesterolului. Aceasta nici măcar nu are simptome evidente.
Prediabetul poate fi ținut sub control iar schimbările din viața de zi cu zi sunt cheia pentru a controla nivelul glicemiei.
Cum îi poți descrie medicului situația scaunului tău, fără să duci o probă de scaun. Ce este scala Bristol a scaunului.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Conform cercetărilor, nivelurile de colesterol nociv cresc semnificativ în timpul sărbătorilor, cu aproape 20%.
Tulburările tiroidiene se pot manifesta în mod subtil odată cu înaintarea în vârstă, necesitând o conștientizare sporită.
Descoperă rolul esențial al acestui hormon în reglarea apetitului și a greutății corporale.
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
