Știai cât de importantă este dieta în timpul sarcinii? Poate influența creierul bebelușului

Ce trebuie să știi

• Un studiu pe 215 de femei însărcinate din Ecuador a testat un program alimentar inspirat de tiparele alimentare ancestrale, dar adaptat alimentelor locale.

• Femeile din grupul de intervenție au primit, în fiecare săptămână, 8 ouă, 500 de grame de pește, fructe, legume, ierburi și condimente și recomandări pentru o alimentație mai variată și mai puține produse ultraprocesate.

• Ecografiile efectuate la 21 și 35 de săptămâni au arătat o creștere mai mare în ovoidul gangliotalamic (GTO), o regiune profundă a creierului fetal implicată în mișcare, procesarea senzorială, gândire și raționament.

• Studiul nu demonstrează că un anumit aliment este responsabil pentru efect, iar greutatea și lungimea la naștere nu au fost diferite semnificativ între cele două grupuri.

Ce mănâncă o femeie în timpul sarcinii poate influența mai mult decât propria stare de sănătate. În perioada în care creierul fătului se formează rapid, organismul are nevoie de o gamă largă de nutrienți, iar cercetătorii încearcă să înțeleagă tot mai bine cum se reflectă alimentația maternă în dezvoltarea neurologică.

Un nou studiu realizat în Ecuador a urmărit tocmai această întrebare. Cercetătorii au creat programul Mikhuna, al cărui nume înseamnă „a hrăni” în kichwa, o limbă indigenă vorbită în Ecuador. Programul nu s-a concentrat pe un singur nutrient sau pe o vitamină, ci pe un model alimentar variat, bazat pe alimente integrale și adaptat resurselor disponibile local.

Rezultatele, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, indică o asociere între această intervenție nutrițională și o creștere mai mare a unei regiuni profunde a creierului fetal.

215 de femei însărcinate au intrat în studiu

Studiul Mikhuna a inclus 215 de femei însărcinate sănătoase, care locuiau în două comunități cu resurse limitate de la periferia orașului Quito.

Cercetătorii le-au repartizat aleatoriu în două grupuri: 111 femei au primit intervenția Mikhuna, în timp ce alte 104 au beneficiat de îngrijire prenatală standard.

Programul a început în jurul săptămânii 12 de sarcină și a continuat până la naștere.

Femeile din grupul Mikhuna primeau săptămânal alimente proaspete și recomandări pentru diversificarea alimentației. Coșul alimentar includea ouă, pește, fructe și legume, iar cercetătorii le încurajau să reducă alimentele ultraprocesate.

Important este că programul nu a încercat să copieze pur și simplu o „dietă paleo” modernă, ci a pornit de la principii generale despre alimentația umană de-a lungul evoluției și le-a adaptat la realitatea din Ecuador.

Ce avea în coșul alimentar inspirat de dieta ancestrală

Intervenția a pus accent pe varietate și alimente integrale, nu pe suplimente sau pe un singur nutrient.

În fiecare săptămână, coșul Mikhuna conținea:

• 8 ouă;

• 500 de grame de pește;

• fructe;

• legume;

• ierburi aromatice și condimente.

Printre alimente se aflau și produse locale, precum naranjilla și mora, o mură andină. Alimentele proveneau de la ferme care utilizau practici agroecologice.

Ideea cercetătorilor pornește de la faptul că alimentația oamenilor de-a lungul evoluției era, în general, mai diversă decât multe dintre dietele moderne, care se bazează tot mai mult pe alimente ultraprocesate și pe produse de bază bogate în carbohidrați.

Dietele vânătorilor-culegători-pescari au variat foarte mult în funcție de mediul în care trăiau oamenii. În general, însă, acestea ofereau surse variate de proteine și grăsimi, alături de plante, fibre și micronutrienți.

Mikhuna a preluat aceste principii generale și le-a transformat într-un model alimentar adaptat comunităților în care a fost testat.

Femeile au ajuns să mănânce mai variat

Una dintre schimbările observate a fost chiar diversitatea alimentară.

La finalul programului, 74,5% dintre femeile din grupul Mikhuna atinseseră pragul minim pentru o dietă variată, față de 55,8% în grupul de control.

Femeile din grupul de intervenție au raportat că mâncau, în medie, aproximativ 14 alimente diferite pe zi, comparativ cu nouă în grupul de control.

Totuși, cercetătorii subliniază un aspect important: consumul de orez și de alimente ultraprocesate a rămas ridicat în ambele grupuri. Așadar, intervenția nu a transformat complet alimentația participantelor.

Ecografia a arătat ce se întâmpla în interiorul creierului fetal

Pentru a urmări dezvoltarea cerebrală, cercetătorii au utilizat ecografie portabilă la aproximativ 21 și 35 de săptămâni de sarcină.

Aparatul le-a permis să examineze inclusiv structuri profunde ale creierului fetal care nu sunt, în mod obișnuit, măsurate în cadrul ecografiilor prenatale de rutină.

Cea mai importantă diferență a apărut în ovoidul gangliotalamic, cunoscut drept GTO.

Este o regiune profundă a creierului aflat în dezvoltare, asociată cu circuite implicate în mișcare, procesarea informațiilor senzoriale, gândire și raționament.

Între săptămânile 21 și 35 de sarcină, creșterea acestei regiuni a fost cu 0,15 centimetri mai mare la fetușii mamelor din grupul Mikhuna decât la cei din grupul de control. Rezultatul a rămas semnificativ statistic și după ajustarea pentru comparații multiple.

Nu peștele sau ouăle, luate separat, explică rezultatul

Rezultatul poate fi tentant de asociat imediat cu peștele sau cu ouăle din coșurile alimentare.

Peștele este, într-adevăr, o sursă de acizi grași importanți pentru dezvoltarea creierului. Însă cercetătorii avertizează că studiul nu poate determina dacă efectul observat a fost produs de un anumit aliment sau nutrient.

Intervenția a fost concepută ca un model alimentar complet: mai multe alimente diferite, surse de proteine, fructe și legume, alături de recomandări privind reducerea alimentelor ultraprocesate.

Prin urmare, rezultatul nu trebuie interpretat ca „mănâncă alimentul X în sarcină și vei crește creierul copilului”, ci ca un indiciu că calitatea și diversitatea întregii alimentații materne ar putea avea legătură cu anumite aspecte ale dezvoltării fetale.

Alte modificări au fost observate, dar nu au rămas semnificative

Cercetătorii au observat și alte diferențe între grupuri.

Creșterea corpului calos, cea mai mare structură de substanță albă a creierului, a fost cu 0,19 centimetri mai mare în grupul Mikhuna.

În același timp, creșterea femurului a fost cu 0,10 centimetri mai mică.

Însă aceste două rezultate nu au mai rămas semnificative statistic după ajustarea pentru comparații multiple. Cercetătorii nu au identificat diferențe în consumul de lactate sau în utilizarea suplimentelor care să explice rezultatul privind femurul.

Mai mult, lungimea și greutatea la naștere nu au diferit semnificativ între cele două grupuri.

Autorii consideră că aceste observații trebuie investigate în studii ulterioare.

De ce este importantă alimentația în primele 1.000 de zile

Cercetarea pornește de la o problemă mai largă: malnutriția din perioada de la concepție până în primii doi ani de viață.

Retardul de creștere este o formă de malnutriție cronică ce afectează aproximativ 22,5% dintre copiii la nivel global, potrivit datelor prezentate de cercetători. Acesta este asociat cu probleme de dezvoltare, rezultate școlare mai slabe și consecințe economice pe termen lung.

În plus, o persoană poate primi suficiente calorii și, totuși, să nu primească suficienți micronutrienți. Fenomenul este cunoscut drept „foame ascunsă”.

„Consecințele subnutriției în acea perioadă pot fi ireparabile”, a afirmat Lora Iannotti, cercetătoarea care a condus studiul. „Dacă nutriția este compromisă de o dietă de proastă calitate, de boli infecțioase sau de alți factori în primele 1.000 de zile de viață, copiii probabil că nu își vor atinge niciodată potențialul genetic maxim.”

Ecuadorul se confruntă cu o combinație complicată de probleme nutriționale

Ecuadorul oferă un exemplu al modului în care problemele nutriționale se pot suprapune.

Retardul de creștere continuă să fie prezent, dar în același timp supraponderalitatea și obezitatea sunt tot mai răspândite, iar deficiențele unor micronutrienți rămân o problemă.

Tocmai de aceea, cercetătorii au evitat o intervenție bazată exclusiv pe suplimente sau pe un singur nutrient.

În loc să spună pur și simplu „mai mult fier” sau „mai mult zinc”, Mikhuna a încercat să modifice întregul model alimentar, folosind produse pe care femeile le puteau găsi și consuma în mod realist în comunitățile lor.

Ce urmăresc cercetătorii cu adevărat

Pentru Iannotti, dimensiunea unei regiuni cerebrale observată la ecografie este doar o piesă din puzzle.

„Analizăm ceea ce aș considera a fi mecanismul biologic sau calea de acțiune”, a spus cercetătoarea. „Dar ceea ce ne interesează cu adevărat este dezvoltarea funcțională efectivă a copilului.”

Cu alte cuvinte, faptul că o regiune a creierului fetal a prezentat o creștere mai mare nu înseamnă automat că acest lucru se va traduce într-o anumită abilitate cognitivă după naștere. Pentru a afla acest lucru sunt necesare urmăriri pe termen mai lung ale copiilor.

Ecografia portabilă ar putea schimba modul în care sunt studiate sarcinile în zonele cu resurse limitate

Un alt element interesant al cercetării este tehnologia folosită.

Ecografia portabilă este relativ ieftină și neinvazivă, ceea ce o face atractivă pentru comunitățile în care accesul la tehnologii medicale sofisticate este limitat.

Iannotti a colaborat cu Jennifer Nicholas, radiolog pediatru la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center, pentru dezvoltarea metodei de imagistică fetală. Cercetătorii de la WashU Medicine Manu S. Goyal și Marcus E. Raichle au contribuit, de asemenea, la elaborarea protocolului de imagistică.

Astfel, cercetarea nu analizează doar ce ajunge în farfuria viitoarei mame, ci și dacă instrumente relativ accesibile pot fi folosite pentru a observa mai direct modul în care nutriția se reflectă asupra dezvoltării creierului înainte de naștere.

Cercetarea continuă după naștere

Mikhuna nu a apărut din senin. Programul face parte din decenii de cercetare ale echipei conduse de Lora Iannotti asupra nutriției și malnutriției, din perioada concepției până la vârsta de 2 ani.

Într-un studiu anterior desfășurat în Ecuador, echipa a oferit câte un ou pe zi copiilor începând de la vârsta de 6 luni. Intervenția a fost asociată cu o reducere cu 47% a retardului de creștere în grupul de intervenție și a contribuit la modificarea recomandărilor naționale din Ecuador privind momentul introducerii ouălor în alimentația sugarilor.

Mikhuna a mutat întrebarea mai devreme, în timpul sarcinii, și a trecut de la un singur aliment la un model alimentar complet, urmărind în mod direct și dezvoltarea cerebrală fetală.

Echipa lucrează acum cu parteneri din Ecuador pentru a vedea cum ar putea fi transformate rezultatele într-un program național de nutriție în timpul sarcinii.

Ce înseamnă rezultatele pentru viitoarele mame?

Studiul oferă un indiciu important despre relația dintre alimentația maternă și dezvoltarea creierului fetal, dar nu este o dovadă că femeile însărcinate ar trebui să adopte o dietă „paleo” sau să reproducă meniul Mikhuna.

Programul a fost construit special pentru comunitățile participante, pornind de la alimente locale, disponibilitate, obiceiuri alimentare și nevoi nutriționale specifice.

Cercetătorii au arătat că o intervenție bazată pe alimente variate și cât mai puțin procesate, adaptată contextului local, poate îmbunătăți diversitatea alimentară și poate fi asociată cu modificări ale creșterii anumitor structuri cerebrale fetale.

Pentru a afla dacă aceste modificări se traduc și în diferențe de dezvoltare după naștere, sunt însă necesare cercetări suplimentare și urmărirea copiilor pe termen mai lung.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences la 8 septembrie 2026. DOI: 10.1073/pnas.2602218123.