În această etapă, funcții importante ale corpului sunt afectate, iar fără tratament medical viața ajunge în pericol.
Boala cronică de rinichi nu este același lucru cu insuficiența renală, deși poate evolua către această etapă. Este o afecțiune progresivă, care se dezvoltă în cinci stadii. Pe măsură ce boala avansează, rinichii își pierd treptat capacitatea de a-și îndeplini funcțiile.
Insuficiența renală reprezintă al cincilea și ultimul stadiu al bolii cronice de rinichi. Unii specialiști o numesc și boală renală în stadiu terminal.
Ce rol au rinichii și ce se întâmplă când nu mai funcționează bine
Principala misiune a rinichilor este să filtreze deșeurile și excesul de lichid din sânge și să mențină echilibrul unor săruri și minerale precum calciul, potasiul și sodiul.
Tot rinichii produc hormoni de care organismul are nevoie pentru reglarea tensiunii arteriale, producerea globulelor roșii și menținerea sănătății oaselor.
Pe măsură ce boala cronică de rinichi avansează, crește și riscul unor complicații precum hipertensiunea arterială, bolile de inimă, anemia, guta, excesul de potasiu în sânge, acidoza metabolică, problemele sistemului imunitar și boala osoasă.
În stadiile incipiente, simptomele pot lipsi sau pot fi ușoare. Pe măsură ce rinichii cedează, starea generală se deteriorează.
Cum îți poți da seama că rinichii cedează
Medicii consideră că o persoană a ajuns în stadiul de insuficiență renală atunci când funcția rinichilor a scăzut la 15% sau mai puțin.
Printre semnele și simptomele care pot apărea se numără urina închisă la culoare, edemul, adică umflarea gleznelor, picioarelor și labelor, durerile de cap persistente sau recurente, mâncărimile pielii și sindromul picioarelor neliniștite.
Pot apărea și oboseala fără explicație, tulburările de somn, greața și alte simptome digestive, urinarea foarte redusă sau chiar absența urinei, crampele musculare, durerile generalizate, dar și dificultăți cognitive, cum ar fi problemele de concentrare sau de memorie.
Simptomele severe din stadiul terminal
În stadiul terminal al insuficienței renale, simptomele pot deveni mai grave. Pot apărea dureri osoase, vărsături, scădere involuntară în greutate, modificări ale culorii și texturii pielii, pierderea apetitului, confuzie mentală, sângerări nazale și incapacitatea de a urina.
Atunci când rinichii mai funcționează doar în proporție de aproximativ 10-15%, ei nu mai pot susține organismul singuri. În această fază, pot apărea și simptome foarte severe și persistente, precum febra, convulsiile sau coma.
Cât poți trăi dacă rinichii cedează
Fără tratament medical, speranța de viață după instalarea insuficienței renale este, de obicei, de doar câteva săptămâni.
Deși insuficiența renală nu poate fi inversată, tratamentul prin dializă sau transplant renal poate prelungi semnificativ viața. Odată ajuns în stadiul terminal, tratamentul medical devine necesar pentru supraviețuire.
Potrivit National Kidney Foundation, speranța medie de viață pentru persoanele aflate la dializă este de 5 până la 10 ani, însă unii pacienți fac dializă chiar și 30 de ani.
Durata de viață este influențată de mai mulți factori, iar modificările de stil de viață și tratamentele pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții. Printre acestea se numără controalele medicale regulate, respectarea recomandărilor medicului, o alimentație bogată în nutrienți, activitatea fizică zilnică și controlul afecțiunilor asociate, precum diabetul sau hipertensiunea.
Se poate supraviețui dacă ambii rinichi cedează?
Oamenii pot trăi cu un singur rinichi sănătos. Însă, dacă ambii rinichi cedează, este necesară dializa sau transplantul renal.
În astfel de situații, schimbările alimentare și exercițiile fizice regulate pot ajuta tratamentele să funcționeze mai bine. Dieta are un rol important în menținerea echilibrului sărurilor, lichidelor și mineralelor din organism.
Mișcarea contribuie la întărirea corpului, duce oxigen la țesuturi și poate îmbunătăți starea de spirit și somnul.
Ce tratamente există pentru insuficiența renală
Dializa este tratamentul care preia munca pe care rinichii nu o mai pot face, filtrând sângele pentru a elimina produșii reziduali. Există două tipuri de dializă: hemodializa și dializa peritoneală.
Hemodializa
În timpul hemodializei, sângele trece printr-un filtru extern care conține o soluție de dializă ce elimină deșeurile și excesul de apă. Sângele părăsește corpul și apoi revine prin ace introduse în braț.
Hemodializa poate fi făcută într-un centru specializat sau acasă.
Dializa peritoneală
În cazul dializei peritoneale, un chirurg introduce un cateter în abdomen. Soluția de dializă intră în abdomen prin acest cateter, iar după ce lichidul și-a făcut efectul, este drenat și aruncat.
Procesul poate fi repetat de 4-6 ori pe zi și poate fi făcut aproape oriunde. Există și varianta în care funcționează pe timpul nopții, cu ajutorul unui aparat numit cycler.
Transplantul de rinichi
Transplantul renal este procedura chirurgicală prin care unul sau ambii rinichi sunt înlocuiți cu un rinichi donat. Donatorul poate fi viu sau decedat.
Un transplant reușit poate prelungi viața mai mult decât dializa. În multe cazuri, persoanele care primesc un rinichi nou pot reveni la stilul de viață pe care îl aveau înainte de boala renală.