Boala Berger sau Nefropatia cu imunoglobulina A (IgA): 5 lucruri importante de știut. Semnul dat de urină. Poate duce la boală renală în stadiu final în 10 ani
5 lucruri de știut despre Nefropatia cu imunoglobulina A (IgA).
Nefropatia cu imunoglobulina A (IgA), cunoscută și sub numele de boala Berger, este o afecțiune renală caracterizată prin depunerea de IgA în glomeruli, determinând inflamație și posibile leziuni.
Este cea mai freventă glomerulonefrită primară din întreaga lume.
5 lucruri de știut despre IgA
1. Terapiile modificatoare ale bolii pentru nefropatia cu IgA au devenit disponibile doar recent
În ultimii ani, au fost dezvoltate primele terapii pentru reducerea proteinuriei la adulții cu nefropatie IgA primară care prezintă risc de progresie rapidă a bolii.
În 2021, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat o formulare cu eliberare țintită a corticosteroidului budesonid pentru acești pacienți.
Această formulare livrează medicamentul la ileonul distal, vizând plăcile Peyer - locul producției de IgA - minimizând efectele adverse asociate cu terapia cortocsteroidiană sistemică.
FDA a aprobat recent și sparsentan, o terapie nonimunosupresivă care combină un antagonist al receptorului endotelinic de tip A, cu un antagonist al receptorului angiotensinei de tip 1, pentru aceeași indicație în 2023.
În plus, mai multe studii au raportat beneficii în utilizarea inhibitorilor de cotransport sodiu-glucoză 2 (SGLT2) în tratamentul pacienților cu nefropatie IgA la un risc mare de progresie, deși aceasă utilizare este încă investigată, potrivit Medscape.
2. Semnul cel mai frecvent la pacienții cu nefropatie IgA este sângele în urină
Manifestarea clinică cea mai frecventă a nefropatiei IgA este hematuria microscopică sau macroscopică.
Hematuria este adesea recurent și poate urma infecții ale tractului respirator superior sau alte infecții.
Prezența sângelui în urină poate fi episodică și poate varia în severitate.
3. Cinci caracteristici histologice sunt larg utilizate pentru a prezice rezultatele clinice
Clasificarea Oxford a nefropatiei IgA, sau scorul MEST, publicată în 2009, cuprinde patru caracteristici histologice care sunt predictorii independenți ai rezultatelor clinice: hipercelularitatea mezangială și endocapilară, scleroza glomerulară segmentară și fibroza interstițială / atrofia tubulară.
În 2017, Grupu de Lucru pentru Clasificarea Nefropatiei IgA a adăugat formarea de creșcente glomerulară la clasificarea Oxford, pentru a forma scorul MEST-C.
Dacă se observă una dintre aceste caracteristici, prognosticul poate fi în general considerat să fie prost.
Proteinuria, hipertensiunea, creatinina crescută și o rată scăzută estimată a filtrării glomerulare sunt câțiva dintre alți factori care pot contribui la rezultatele clinice proaste la pacienții cu nefropatie IgA.
4. Nefropatia IgA poate progresa în cele din urmă către boală renală în stadiu final
Disfuncția renală progresivă poate apărea la unii indivizi cu nefropatie IgA.
Aceasta se poate manifesta ca o scădere graduală a ratei de filtrare glomerulară, conducând la boala renală cronică în timp.
În plus, până la 20% dintre pacienți progresează către boală renală în stadiul final în decurs de 10 ani.
iscul de dteriorare renală variază între indivizi, iar anumite caracteristici clinice și histologice pot influența prognosticul.
Hipertensiunea este o complicație frecventă a nefropatiei IgA. Mecanismele care stau la baza hipertensiunii în nefropatie IgA sunt complexe și pot implica alterări în sistemul renină-angiotensină-aldosteron și echilibrul sodiu-apă.
5. Diagnosticul definitiv necesită o biopsie renală
În prezent nu există biomarkeri serici sau urinari validați pentru diagnosticul nefropatiei IgA, care, conform KDIGO, necesită o biopsie renală pentru a face un diagnostic definitiv.
Bioptia poate oferi informații despre gradul de inflamație, cicatrizare și alte caracteristici histologice care ajută la ghidarea deciziilor terapeutice.
-
-
-
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal11.11.2025, 15:44
-
Ce trebuie să știi dacă ești cardiac și bei cafea11.11.2025, 14:27
-
Obezitatea provoacă, în mod direct, boli de rinichi. STUDIU
Boala care apare des odată cu pietrele la rinichi. Cercetătorii au descoperit legătura
EXCLUSIV Între 5.000 și 7.000 de lei pe lună pentru un pacient ce are nevoie de dializă. Adela Cojan: Sunt în jur de 16.000 de pacienți
Rinichii infectați cu hepatita C, folosiţi cu succes la transplant
Rinichii bolnavi? Semne și simptome care arată că ai probleme
Cum poate cafeaua să ducă la boli renale cronice. STUDIU
Diureticul comun care ar putea preveni dializa. Cercetătorii au stabilit doar altă doză
Un diuretic comun ar putea preveni dializa, la pacienții cu insuficiență cardiacă. Cercetătorii au stabilit doar o doză mai mare a substanței.
Ziua Mondială a Sindromului Hemolitic Uremic atipic. Societatea Română de Nefrologie, apel la diagnostic și tratament
EXCLUSIV Cheia succesului în boala renală cronică. De ce pacienții ajung târziu la medic. Adrian Wiener: Sistemul nu reușește să convingă tinerii
Andreea Antonescu și ”cumpăna vieții”: Șansele ca eu să trăiesc erau minime
Andreea Antonescu a fost la un pas de a-și pierde viața în perioada copilăriei. Ce diagnostic i-au dat medicii?
Sucul care ajută la curățarea rinichilor. Ce alte beneficii mai are leguma. Recomandarea Lidiei Fecioru: Două linguri înainte de somn
EXCLUSIV Analize decontate de CNAS. Adela Cojan: Este un pas mare înainte. Problema e la mobilizarea asimptomaticilor
Analize importante în pachetul de prevenție a bolii cronice de rinichi.
Ceaiul care ajută la dezintoxicare. Lidia Fecioru: Cura este de 14 zile, nu mai mult
Bioenergoterapeutul Lidia Fecioru a dezvăluit care este ceaiul care ajută la dezintoxicarea organismului.
Leziunile renale acute cresc riscul de demență cu 49%. Importanța identificării factorilor de risc ai demenței
Nefrita lupică, afectarea rinichilor în Lupusul eritematos sistemic
Boală renală cronică, testare genetică de rutină în curând
Boală cronică de rinichi, se înfiinţează un registru naţional pentru pacienţii în predializă
Sindromul hemolitic uremic, afecțiune cu potențial mortal. Durerile abdominale, crampele sau balonarea, principalele simptome. Poate duce la insuficiență renală sau AVC
Sindromul hemolitic uremic este o afecțiune care poate apărea atunci când vasele mici de sânge din rinichi sunt deteriorate și inflamate.
EXCLUSIV Diagnosticul pe care mulți îl află la un simplu ecograf abdominal. Dr. Adrian Dijmărescu: Descoperă la o examinare de ficat, colecist, pancreas
Chirurgia bariatrică, prima alegere pentru tratarea bolilor renale. Intervenția chirurgicală pentru slăbit oferă o nouă speranță în tratamentul bolilor de rinichi
Hidratarea incorectă ar putea duce la leziuni renale
EXCLUSIV Boala cronică de rinichi, ca o mașină care vine noaptea cu farurile stinse. Ina Maria Kacso: Rinichiul nu doare! În momentul impactului este prea târziu să ne ferim
Boala cronică de rinichi este diagnosticată foarte rar în stadii incipiente. Care este motivul și ce ar trebui să știe toți pacienții.
