Ingredientul comun care ne distruge inima. Crește periculos tensiunea arterială

inima Ingredientul comun care ne distruge inima. Crește periculos tensiunea arterială - FOTO: Magnific@bangkokclickstudio

Un ingredient comun din mâncarea pe care o consumăm zilnic ne distruge inima și duce la cancer. Crește periculos tensiunea arterială și nu vorbim de sare.

O nouă cercetare din Franța aduce în atenție riscurile ascunse în produsele din supermarket. Studiul indică o conexiune între conservanții comuni, folosiți pentru a combate bacteriile și mucegaiul, și o creștere a riscurilor pentru sănătatea inimii.

Mai exact, consumul acestor substanțe a fost asociat cu un risc cu 29% mai mare de hipertensiune arterială și cu 16% mai ridicat de atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale.

Surprinzător, chiar și conservanții antioxidanți considerați "naturali", precum acidul citric și acidul ascorbic (cunoscut drept vitamina C), au fost corelați cu un risc cu 22% mai mare de hipertensiune arterială la persoanele care au inclus frecvent astfel de alimente în dietă.

Diferența dintre sursele naturale și cele sintetice

Mathilde Touvier, cercetător principal al studiului NutriNet-Santé și director de cercetare la Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Paris, subliniază distincția crucială dintre surse.

"Acidul ascorbic care apare în mod natural și cel adăugat, care poate fi fabricat chimic, pot avea impacturi diferite asupra sănătății. Astfel, rezultatele observate aici pentru acești aditivi alimentari nu sunt valabile pentru substanțele naturale găsite în fructe și legume", a explicat Mathilde Touvier, potrivit studiului publicat în European Heart Journal.

Problema depășește sfera alimentelor ultraprocesate

Deși atenția publică se concentrează adesea pe produsele ultraprocesate (UPF), studiul arată că problema conservanților este omniprezentă.

Anaïs Hasenböhler, autoarea principală și doctorandă în cadrul echipei de epidemiologie nutrițională de la Université Sorbonne Paris Nord, a menționat că acești conservanți se regăsesc într-o gamă vastă de produse.

"Nu există un grup alimentar sau un produs pe care să îl eliminăm din dietă pentru a rezolva problema. Aceste rezultate susțin recomandările pentru consumatori de a favoriza alimentele neprocesate sau minim procesate", a precizat Hasenböhler.

Ea recomandă alegerea produselor proaspete sau a celor congelate, deoarece congelarea conservă alimentele prin temperaturi scăzute, fără a necesita neapărat aditivi chimici.

Analiza detaliată a 58 de conservanți

Studiul, publicat în European Heart Journal, a monitorizat sănătatea cardiovasculară a peste 112.000 de persoane timp de peste un deceniu. Cercetătorii au analizat 17 conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți. Opt dintre aceștia au fost asociați cu valori ridicate ale tensiunii arteriale.

Printre cei identificați se numără:

  • Sorbatul de potasiu: Utilizat frecvent în vin, produse de panificație, brânzeturi și sosuri.
  • Metabisulfitul de potasiu: Regăsit în vin, sucuri, cidru și bere.
  • Nitritul de sodiu: Folosit în carnea procesată, cum este șunca sau mezelurile.

Gunter Kuhnle, profesor de știința alimentară la Universitatea din Reading, a notat importanța funcțională a acestor substanțe.

"Conservanții au un rol important în sistemul alimentar, nu doar prin prevenirea bolilor transmise prin alimente, ci și prin prevenirea alterării, reducerea risipei alimentare și prelungirea termenului de valabilitate", a explicat Gunter Kuhnle.

Corelații cu alte afecțiuni grave

Această cercetare completează alte studii coordonate de echipa lui Touvier, care au semnalat legături între conservanți și un risc crescut de cancer sau diabet de tip 2. Șase conservanți, inclusiv nitritul de sodiu, nitratul de potasiu și acetatul, au fost asociați cu un risc cu până la 32% mai mare pentru diverse forme de cancer, precum cel de prostată sau de sân.

De asemenea, aceiași compuși au fost corelați cu o creștere de 49% a riscului de diabet de tip 2.

Rachel Richardson, manager în cadrul The Cochrane Collaboration, a apreciat rigurozitatea studiului.

"Deși rezultatele nu pot dovedi o cauzalitate directă, există semnale care justifică investigații suplimentare", a explicat dr. Rachel Richardson.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

URMĂREȘTE-NE ȘI PE:
Articole similare