Dacă obișnuiești să cureți castraveții înainte să îi pui în salată, renunți la o parte dintre fibrele și nutrienții aflați în coajă. Medicul Iosif Balint explică de ce este bine să păstrezi castravetele întreg, atunci când îl tolerezi.
Castravetele este unul dintre alimentele preferate vara, mai ales datorită conținutului ridicat de apă. Are puține calorii, poate fi consumat crud sau murat și este ușor de introdus în numeroase preparate.
Dar cât de mult contează dacă îl mănânci cu tot cu coajă?
Medicul Iosif Balint explică ce nutrienți pierzi atunci când îndepărtezi coaja.
"Și tu cureți mereu castraveții de coajă când faci salată? Să știi că, dacă îi cureți, pierzi o parte dintre nutrienții aflați în coajă.
Vara, castraveții sunt printre alimentele preferate, mai ales datorită conținutului ridicat de apă. Dar mulți oameni fac aceeași greșeală: taie și aruncă partea verde.
Coaja castravetelui conține fibre și o serie de vitamine și minerale. Printre acestea se află și vitamina K, un nutrient important pentru coagularea normală a sângelui și pentru sănătatea oaselor", explică dr. Iosif Balint, pe pagina sa de Facebook.
Așadar, dacă tolerezi bine coaja, nu există un motiv nutrițional general pentru a o îndepărta. Spală însă foarte bine castravetele înainte de consum.
Castravetele conține și siliciu, un mineral implicat în procesele de formare și menținere a țesutului conjunctiv. În schimb, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că simplul consum al cojii protejează vasele de sânge în timpul caniculei.
Dr. Iosif Balint atrage atenția asupra acestui aspect.
"Castravetele conține și siliciu, un mineral implicat în procesele de formare și menținere a țesutului conjunctiv. Totuși, nu există dovezi suficiente pentru a spune că simplul consum al cojii de castravete protejează venele sau pereții vaselor de sânge împotriva efectelor caniculei.
Așa că, dacă tolerezi bine coaja, spală foarte bine castravetele și consumă-l cu tot cu coajă. În acest fel, păstrezi mai multe dintre componentele nutritive ale legume", explică dr. Iosif Balint, pe pagina sa de Facebook.
Da. Castraveții pot face parte fără probleme dintr-o alimentație sănătoasă. Fac parte din familia Cucurbitaceae, alături de dovleac, dovlecel și pepene, potrivit Cleveland Clinic.
Deși sunt considerați, în mod obișnuit, legume, din punct de vedere botanic castravetele este un fruct, deoarece are semințe și se dezvoltă din floarea plantei.
Castraveții au puține calorii și conțin foarte multă apă, dar și fibre, vitaminele A, K și C, potasiu și calciu.
O porție înseamnă aproximativ 100 de grame, adică în jur de o treime dintr-un castravete de dimensiune medie.
15 calorii;
0,1 grame de grăsimi;
3,6 grame de carbohidrați;
0,5 grame de fibre;
1,7 grame de zaharuri;
0,7 grame de proteine.
Castravetele furnizează și mai mulți micronutrienți:
16,4 micrograme de vitamina K - 14% din valoarea zilnică;
147 de miligrame de potasiu - 3% din valoarea zilnică;
2,8 miligrame de vitamina C - 3% din valoarea zilnică;
16 miligrame de calciu - 1% din valoarea zilnică.
Castraveții conțin peste 96% apă, ceea ce îi face o alegere bună pentru a completa aportul de lichide.
Apa este esențială pentru numeroase funcții ale organismului, inclusiv digestie, funcționarea rinichilor, reglarea temperaturii corpului și funcțiile cognitive.
Castraveții nu înlocuiesc apa, dar pot contribui la aportul zilnic de lichide.
Vitamina K din castraveți este importantă pentru sănătatea oaselor și pentru coagularea normală a sângelui.
Un aport adecvat de vitamina K contribuie la menținerea masei osoase, iar calciul este esențial pentru formarea și menținerea oaselor.
Apa și fibrele din castraveți pot contribui la un tranzit intestinal normal. Fibrele ajută la reglarea scaunului și pot reduce riscul de constipație.
Și castraveții murați pot avea un avantaj dacă sunt obținuți prin fermentare. Unele produse fermentate conțin bacterii benefice pentru microbiomul intestinal.
Totuși, murăturile pot avea un conținut ridicat de sare, astfel că este indicat să fie consumate cu moderație.
Castraveții au puține calorii și conțin cantități reduse de carbohidrați și zaharuri. Apa și fibrele pot contribui, de asemenea, la senzația de sațietate.
Acest profil nutrițional îi face potriviți ca parte a unei alimentații echilibrate, inclusiv pentru persoanele care își urmăresc greutatea.
Castraveții au un impact redus asupra glicemiei și pot fi incluși în alimentația persoanelor cu diabet, în funcție de dieta generală.
Unele cercetări au analizat și rolul antioxidanților din castraveți în mecanismele asociate diabetului. Aceste rezultate nu înseamnă însă că un consum de castraveți poate trata sau preveni singur boala.
Castraveții conțin cucurbitacină B (CuB), un compus natural din plante care este studiat pentru posibilele sale efecte asupra unor mecanisme implicate în dezvoltarea cancerului.
Cercetările experimentale au analizat efectele cucurbitacinei B asupra unor tipuri de cancer, inclusiv cancerul hepatic, mamar, pulmonar și de prostată.
Este însă importantă diferența dintre rezultatele obținute în laborator și efectele demonstrate la oameni. În prezent, nu putem spune că simplul consum de castraveți previne sau tratează cancerul.
Coaja are însă un beneficiu nutrițional clar: furnizează fibre, iar un aport adecvat de fibre este important pentru sănătatea digestivă și este asociat cu un risc mai redus de cancer colorectal.
Castraveții conțin potasiu și au un conținut redus de sodiu. Potasiul contribuie la menținerea tensiunii arteriale normale și poate contracara unele dintre efectele unui aport ridicat de sodiu.
Fibrele din alimentație contribuie, de asemenea, la menținerea unui nivel normal al colesterolului și sunt asociate cu un risc cardiovascular mai redus.
Și în cazul cucurbitacinei B există cercetări experimentale privind posibile efecte asupra proceselor implicate în ateroscleroză. Aceste rezultate nu trebuie însă interpretate ca dovadă că un consum de castraveți previne ateroscleroza.
Castraveții sunt ușor de introdus în alimentația de zi cu zi. Îi poți:
adăuga în salate, sandvișuri sau lipii;
pune în smoothie-uri;
consuma cruzi, cu tot cu coajă;
servi cu hummus sau alte sosuri;
transforma în suc.
Dacă alegi să consumi castravetele cu coajă, spală-l foarte bine înainte.
Castraveții pot rezista până la aproximativ o săptămână dacă sunt păstrați corespunzător. Este recomandat să fie uscați înainte de depozitare și păstrați în zona mai puțin rece a frigiderului, cum este partea din față sau ușa.
Dacă ai tăiat castravetele și vrei să îl păstrezi pentru mai târziu, pune bucățile într-un recipient închis, la frigider.
Dacă tolerezi coaja și speli bine castravetele înainte de consum, nu este nevoie să o arunci. Odată cu ea, păstrezi și o parte dintre fibrele și micronutrienții castravetelui.
