Menținerea activă a creierului la bătrânețe - și odată cu ea întârzierea apariției bolii Alzheimer – poate fi făcută foarte ușor. Un nou studiu arată că citirea, scrierea scrisorilor și jocul de cărți sau completarea puzzle-urilor în viața anterioară pot întârzia apariția demenței Alzheimer cu până la cinci ani! Cercetarea a fost publicată săptămân trecută în Neurology (link direct studiu), jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie.
„Vestea bună este că nu este niciodată prea târziu să începem să facem genul de activități ieftine și accesibile la care ne-am uitat în studiul nostru”, a declarat autorul studiului drvRobert S. Wilson, de la Rush University Medical Center din Chicago. „Descoperirile noastre sugerează că poate fi benefic să începeți să faceți aceste lucruri, chiar și după ce treceți de 80 de ani, pentru a întârzia apariția demenței Alzheimer”, a continuat el.
Studiul a analizat 1.978 de persoane cu o vârstă medie de 80 de ani care nu prezentau demență la începutul studiului. Oamenii au fost urmăriți în medie timp de șapte ani. Pentru a determina dacă au dezvoltat demență, participanților li s-au făcut examinări anuale, care au inclus o serie de teste cognitive.
Când a început studiul, oamenii și-au evaluat participarea la șapte activități pe o scară de cinci puncte. Întrebările au inclus: „În ultimul an, cât de des ați citit cărți?” și „În ultimul an, cât de des ați jucat jocuri precum dame, jocuri de societate, cărți sau puzzle-uri?”
Participanții au răspuns, de asemenea, la întrebări despre activitatea cognitivă din copilărie, maturitate și vârstă a II-a.
Persoanele din grupul cu activitate cognitivă ridicată au obținut un scor de 4,0, ceea ce înseamnă că făceau astfel de activități de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu un scor mediu de 2,1 pentru cei cu activitate cognitivă scăzută, ceea ce înseamnă că aveau astfel activități de mai multe ori pe an.
În timpul perioadei de urmărire a studiului, 457 de persoane cu o vârstă medie de 89 de ani au fost diagnosticate cu demență Alzheimer. Persoanele cu cele mai ridicate niveluri de activitate, în medie, au dezvoltat demență la vârsta de 94 de ani. Persoanele cu cea mai mică activitate cognitivă, în medie, au dezvoltat demență la vârsta de 89 de ani, o diferență de cinci ani. Rezultatele au fost similare atunci când cercetătorii s-au adaptat pentru alți factori care ar putea afecta riscul de demență, cum ar fi nivelul de educație și sexul.
Pentru a testa ideea că activitatea cognitivă scăzută poate fi un semn precoce al demenței, nu invers, cercetătorii au analizat și creierul a 695 de persoane care au murit în timpul studiului. Țesutul cerebral a fost examinat pentru identificarea markerilor de Alzheimer, cum ar fi depozitele de proteine amiloid și tau, dar cercetătorii nu au găsit nicio asociere între cât de activi erau cognitiv și markerii bolii Alzheimer și tulburările conexe din creierul lor.
„Studiul nostru arată că persoanele care se implică în activități mai stimulative cognitiv pot întârzia vârsta la care dezvoltă demență”, a spus Wilson. „Este important de menționat, după ce am luat în considerare nivelul de activitate cognitivă târzie, nici educația, nici activitatea cognitivă din timpul vieții timpurii nu au fost asociate cu vârsta la care o persoană a dezvoltat demență Alzheimer. Cercetările noastre sugerează că legătura dintre activitatea cognitivă și vârstă la care o persoană a dezvoltat demență este determinată în principal de activitățile pe care le desfășurați mai târziu în viață. "
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.