Cercetătorii din Olanda au descoperit mai multe cazuri de Alzheimer în care pacienții nu au experimentat niciodată pierderi de memorie până în ziua în care au murit.
O echipă de la Institutul Olandez de Neuroștiințe spune că examinarea creierelor acestor pacienți ar putea deține răspunsul pentru un nou tratament al bolii. Lucrarea lor, publicată în revista Acta Neuropathologica Communications, a studiat țesutul cerebral a peste 5.000 de donatori decedați, depozitat la Banca Olandeză de Creiere.
Acești indivizi au ales să-și doneze creierele științei după moarte, din cauza unei game largi de boli cerebrale. Cercetătorii au avut, de asemenea, dosare medicale detaliate despre fiecare pacient, precum și o listă completă a simptomelor din timpul vieții.
Din acel grup de donatori de creiere, liderul studiului, Luuk de Vries, și echipa sa au descoperit 12 cazuri extrem de rare în care un pacient a testat pozitiv pentru boala Alzheimer, dar nu a avut niciun simptom clinic sau declin cognitiv înainte de moarte. Cercetătorii numesc acești indivizi speciali "grupul rezistent".
"Din toți donatorii, am găsit 12, așa că este destul de rar. Credem că genetica și stilul de viață joacă un rol important în rezistență, dar mecanismul exact este încă necunoscut," spune de Vries într-un comunicat de presă.
Alzheimer - FOTO: Freepik@talukderbristy36
Studii recente au documentat cum exercițiile fizice, activitatea cognitivă și contactul social frecvent pot întârzia debutul bolii Alzheimer. Mai mult, a avea un loc de muncă stimulant din punct de vedere cognitiv poate proteja creierul de demență mai târziu în viață. Ar putea acești factori și descoperirea creierelor care rezistă efectelor Alzheimerului să conducă la un leac?
"Dacă putem găsi baza moleculară pentru rezistență, atunci avem noi puncte de plecare pentru dezvoltarea medicamentelor care ar putea activa procesele legate de rezistență la pacienții cu Alzheimer," continuă de Vries.
Deci, ce anume se întâmpla în creierele grupului rezistent? Echipa a descoperit mai mulți factori celulari care diferă de pacientul tipic cu demență.
"În primul rând, astrocitele păreau să producă mai mult din antioxidantul metalotioneină. Astrocitele sunt ca niște gunoieri și oferă un rol protector pentru creier," explică de Vries.
Autorul studiului adaugă că astrocitele cer frecvent "ajutor" de la microglie - celule imune în creier și măduva spinării. Cu toate acestea, microglia poate fi un apărător foarte agresiv al sistemului nervos central. Aceasta duce la o inflamație dăunătoare, care poate exacerba debutul Alzheimerului.
În grupul rezistent, legătura dintre microglia hiperactivă și Alzheimer era mult mai puțin activă. În plus, echipa a constatat că "răspunsul la proteine nepliabile" - o reacție în celulele creierului care elimină proteinele toxice nepliabile - funcționa normal în grupul rezistent. La pacienții tipici cu Alzheimer, acest răspuns nu funcționează corect, provocând acumularea de proteine toxice în creier și agravând declinul cognitiv.
"În final, am găsit indicii că ar putea exista mai multe mitocondrii în celulele creierului indivizilor rezistenți, ceea ce asigură o producție mai bună de energie," adaugă de Vries.
Oamenii de știință fac primii pași spre înțelegerea completă a modului în care boala afectează creierul. Cu toate acestea, acest proiect a folosit țesut cerebral de la donatori decedați. Cercetările viitoare vor trebui să se concentreze pe pacienți vii pentru a vedea dacă un tratament poate vindeca eficient Alzheimerul.
"Rămâne dificil să determinăm din datele umane care proces inițiază procesul bolii. Poți demonstra acest lucru doar schimbând ceva în celule sau modele animale și văzând ce se întâmplă apoi. Acesta este primul lucru pe care trebuie să-l facem acum," conchide de Vries.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.