Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Un studiu a descoperit dovezi istorice ale bolii Alzheimer, precum și cazuri în triburile indigene moderne. Demența pare să fie o afecțiune modernă, iar oamenii de știință afirmă acum că este în mare parte cauzată de lene și poluare.
Studiul a constatat că boala Alzheimer era rar menționată în texte medicale grecești și romane - apărând cu adevărat odată cu creșterea orașelor poluate și a stilurilor de viață inactive. Grecii antici au observat că îmbătrânirea duce la pierderea memoriei, dar nimic similar cu pierderea vorbirii, a raționamentului și a memoriei cauzate de demență.
Câteva mențiuni au început să apară în Roma antică mai târziu. Una sugera că, la 80 de ani, unii oameni ar avea dificultăți în a învăța lucruri noi.
Autorii studiului cred acum că extinderea orașelor romane a adus mai multă poluare și a crescut declinul cognitiv. Aristocrații romani foloseau, de asemenea, ustensile de gătit din plumb, conducte de apă din plumb și adăugau plumb în vin pentru a-l îndulci. Acest lucru înseamnă că se intoxicau fără să știe.
Vezi și: Celine Dion, discurs emoționant la premiile Grammy: Vă mulțumesc
Studiul Universității din Southern California a descoperit rate scăzute de Alzheimer într-un trib indigen din Bolivia în prezent. Profesorul Caleb Finch, de la Universitatea din Southern California, a declarat că încă din Grecia antică există dovezi ale demenței.
"Grecii antici aveau foarte, foarte puține - dar le-am găsit - mențiuni ale unei afecțiuni care ar fi asemănătoare cu deteriorarea cognitivă ușoară. Când am ajuns la romani, am descoperit cel puțin patru declarații care sugerează cazuri rare de demență avansată - nu putem spune dacă este Alzheimer", a spus prof. Caleb Finch, potrivit Express.
Concluzia cercetării indică o posibilă legătură între activitatea fizică, mediu curat și declinul cognitiv, punând sub semnul întrebării modul în care alegerile noastre de viață contemporane pot influența sănătatea creierului.
Poluare - FOTO: Freepik@EyeEM
Vezi și: Ce se întâmplă dacă bei apă pe stomacul gol. 11 efecte majore
Demența este o afecțiune medicală caracterizată prin deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea, judecata și capacitatea de a învăța. Această afectare a funcțiilor cognitive interferează semnificativ cu capacitatea unei persoane de a desfășura activități zilnice obișnuite. Există diverse cauze ale demenței, dintre care boala Alzheimer și boala vasculară cerebrală sunt cele mai frecvente.
Legătura dintre stilul de viață și demență este un subiect studiat intens în cercetarea medicală. Iată cum anumite aspecte ale stilului de viață pot influența riscul de demență:
Activitatea fizică: Stilul de viață sedentar și lipsa activității fizice regulate au fost asociate cu un risc crescut de demență. Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți circulația sangvină, reduce inflamațiile și sprijini sănătatea creierului.
Dieta: O alimentație sănătoasă, bogată în nutrienți precum acizii grași omega-3, antioxidanți și vitamine, poate contribui la sănătatea creierului și poate reduce riscul de demență. Pe de altă parte, dietele bogate în grăsimi saturate și zahăr pot avea efecte negative.
Stimularea mentală: Activitățile care stimulează creierul, cum ar fi rezolvarea de puzzle-uri, cititul și învățarea constantă, pot ajuta la menținerea sănătății mentale și pot reduce riscul de demență.
Evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool: Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc pentru demență. Renunțarea la aceste obiceiuri sau limitarea consumului poate contribui la prevenirea bolii.
Controlul bolilor cronice: Gestionarea adecvată a afecțiunilor medicale cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat poate contribui la prevenirea bolilor vasculare cerebrale, care pot fi asociate cu demența.
Somnul regulat: Calitatea și cantitatea adecvată de somn sunt esențiale pentru sănătatea creierului. Lipsa de somn sau tulburările de somn pot afecta funcțiile cognitive.
Specialiștii subliniază că nu există o singură cauză a demenței și că aceasta poate fi influențată de o combinație complexă de factori genetici, mediu și stil de viață. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui semnificativ la menținerea sănătății creierului și la reducerea riscului de demență.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.