Felul în care conduci poate oferi indicii despre sănătatea creierului.
Un studiu nou, publicat în revista Nature, arată că persoanele în vârstă care au depresie și acumulări anormale ale proteinei tau în creier pot ajunge mai repede la un stil de condus riscant. Cercetătorii au urmărit comportamentul la volan timp de peste patru ani.
Condusul cere atenție, memorie și reacții rapide. Șoferul trebuie să observe ce se întâmplă în jur, să înțeleagă semnele de circulație și să ia decizii într-un timp foarte scurt.
Odată cu vârsta, unele dintre aceste capacități se pot schimba. La unele persoane, modificările sunt mai pronunțate.
Cercetătorii au vrut să afle dacă depresia și modificările asociate bolii Alzheimer pot influența acest proces.
Cercetătorii de la Washington University School of Medicine și Adelphi University au inclus 269 de adulți cu vârsta de cel puțin 65 de ani. Dintre aceștia, 61 aveau depresie majoră.
Participanții au făcut investigații PET pentru identificarea acumulărilor anormale de amiloid și tau în creier. Aceste proteine pot indica modificări asociate bolii Alzheimer și altor boli neurodegenerative.
Cercetătorii au urmărit apoi modul în care participanții conduceau, în medie, timp de 54 de luni.
În mașinile participanților au fost instalate dispozitive care au înregistrat mișcarea vehiculului și datele GPS.
Cercetătorii au analizat mai multe aspecte ale condusului:
Astfel, echipa a putut observa nu doar un moment izolat, ci schimbările apărute în timp.
Cea mai importantă observație a studiului a apărut la persoanele care aveau atât depresie, cât și acumulări anormale de tau.
La aceste persoane, frânările bruște au crescut mai repede decât la adulții fără aceste probleme. Ele au avut și o creștere mai rapidă a virajelor bruște față de persoanele care aveau doar depresie.
Cu alte cuvinte, combinația dintre depresie și modificările cerebrale asociate proteinei tau pare să conteze.
Un detaliu important este că persoanele cu depresie, dar fără aceste modificări asociate tau, nu au avut în mod clar mai multe comportamente riscante la volan decât participanții sănătoși.
Nici prezența markerilor pentru boala Alzheimer, fără depresie, nu a dus pur și simplu la un condus mai riscant.
În unele cazuri, persoanele cu markeri Alzheimer, dar fără depresie, au avut chiar un stil de condus mai prudent.
Acest lucru sugerează că problema nu este una simplă. Depresia și modificările cerebrale pot acționa împreună, iar efectul asupra comportamentului la volan poate fi diferit de la o persoană la alta.
Tau este o proteină care se găsește în celulele nervoase. În anumite boli neurodegenerative, aceasta se poate acumula în mod anormal în creier.
Acumularea tau este una dintre modificările asociate bolii Alzheimer. Ea poate apărea înainte ca simptomele să devină evidente.
De aceea, cercetătorii sunt interesați să afle dacă astfel de modificări pot fi observate și prin schimbări subtile în activitățile de zi cu zi.
Autorii studiului consideră că monitorizarea condusului ar putea deveni, în viitor, un instrument suplimentar pentru evaluarea persoanelor în vârstă.
O schimbare treptată a felului în care conduce cineva poate ridica întrebări care merită verificate medical, mai ales atunci când apar și probleme de memorie, atenție, dispoziție sau orientare.
Totuși, studiul nu arată că depresia sau proteina tau provoacă în mod direct un condus periculos. Cercetarea arată o asociere, iar rezultatele trebuie confirmate prin studii mai ample.
O schimbare a comportamentului la volan nu înseamnă automat demență sau boala Alzheimer. Poate avea numeroase explicații.
Dar frânările tot mai frecvente, virajele bruște, greșelile neobișnuite sau schimbările evidente ale stilului de condus merită observate.
Pentru o persoană în vârstă, aceste modificări pot fi un motiv pentru o discuție cu medicul, mai ales dacă apar împreună cu depresie sau cu probleme cognitive.