Rata accidentelor vasculare cerebrale la adulții cu vârste între 20 și 54 de ani a crescut cu 83% în mai puțin de trei decenii, potrivit unui studiu publicat în Neurology.
Accidentul vascular cerebral nu mai este întâlnit doar la vârste înaintate. Un studiu recent arată că rata AVC-urilor în rândul adulților cu vârste între 20 și 54 de ani aproape s-a dublat în mai puțin de trei decenii. Cercetătorii au identificat și mai mulți factori de risc care au devenit mai frecvenți în această perioadă.
Un studiu publicat în revista medicală Neurology pe 23 septembrie 2026 arată o creștere importantă a accidentelor vasculare cerebrale în rândul adulților tineri.
Cercetătorii au analizat date din regiunea Greater Cincinnati și Northern Kentucky, în Statele Unite, pentru perioada 1993-2020. Au fost identificate 2.076 de cazuri de prim AVC la persoane cu vârste între 20 și 54 de ani.
În 1993-1994, rata era de 33,9 cazuri la 100.000 de persoane-an. În 2020, aceasta ajunsese la 62,2 cazuri la 100.000 de persoane-an.
Creșterea a fost de aproximativ 83%, ceea ce înseamnă că rata AVC-ului la adulții tineri aproape s-a dublat.
Cea mai mare parte a creșterii a fost legată de AVC-ul ischemic, forma de accident vascular cerebral produsă atunci când un vas de sânge care alimentează creierul se blochează.
În această categorie, rata a crescut de la 23,8 cazuri la 100.000 de persoane-an în 1993-1994 la 47,3 cazuri în 2020. Cercetătorii nu au observat aceeași creștere pentru accidentele vasculare cerebrale hemoragice.
Studiul nu poate spune care este cauza exactă a acestei creșteri. Cercetătorii nu au avut date comparabile despre persoane care nu au suferit un AVC, astfel că nu au putut demonstra că modificările factorilor de risc au determinat direct creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale.
Totuși, analiza a evidențiat o schimbare importantă. În rândul adulților tineri care au suferit un AVC, mai multe probleme asociate cu sănătatea cardiovasculară au devenit mai frecvente în perioada analizată:
Cercetătorii au indicat și alți factori care pot contribui la riscul vascular, precum obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, fumatul și alimentația dezechilibrată. Acestea sunt însă posibile explicații, nu cauze demonstrate de acest studiu.
Studiul a identificat și o evoluție pozitivă. Deși rata AVC-ului a crescut la adulții cu vârste între 20 și 54 de ani, mortalitatea în primele 30 de zile după accidentul vascular cerebral a scăzut ușor.
Aceasta a coborât de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020. Autorii atrag însă atenția asupra unei alte probleme: dacă mai mulți adulți tineri supraviețuiesc unui AVC, numărul persoanelor care trăiesc ulterior cu efectele acestuia poate crește.
Un AVC poate lăsa probleme de mișcare, vorbire, memorie sau alte forme de dizabilitate. Pentru o persoană aflată la 30, 40 sau 50 de ani, consecințele pot afecta inclusiv activitatea profesională și viața de familie.
Datele studiului oferă și un context important pentru pacienții care supraviețuiesc unui AVC și rămân cu sechele neurologice. În România, medicii atrag însă atenția asupra nevoii de monitorizare și îngrijire complexă a pacienților cu sechele importante după un accident vascular cerebral.
Dr. Andra Enache, medic primar neurolog și șef al Secției Neurologie de la Spitalul Municipal Calafat, a explicat pentru DC Medical rolul neuropaliației în cazul acestor pacienți.
"Neuropaliația se adresează în special pacienților cu accidente vasculare cerebrale care rămân cu sechele importante și au nevoie de monitorizare și îngrijire complexă.
"Acest concept, această disciplină se adresează în special pacienților cu accidente vasculare, deci pacienților post-AVC, pacienților care au nevoie de monitorizare și de îngrijire complexă.
Este nevoie ca această secție să se ocupe strict de pacientul neurologic, din punct de vedere al neurologului, și să ducă pe toată linia recuperării acelui pacient extrem de sever.
Deci, pacienții cu accidente vasculare, în domeniul paliației, se tratează într-o echipă multidisciplinară", a explicat dr. Andra Enache, medic primar neurolog, șef Secție Neurologie, Spitalul Municipal Calafat, în exclusivitate pentru DC Medical.
Un aspect important este că a fi tânăr nu înseamnă că riscul de AVC este zero. AVC-ul rămâne un eveniment relativ rar la adulții tineri. Rezultatele nu sunt un motiv de panică, ci un argument pentru identificarea din timp a factorilor de risc.
Hipertensiunea arterială este deosebit de importantă deoarece poate evolua fără simptome. O persoană se poate simți perfect sănătoasă și, totuși, să aibă valori crescute ale tensiunii arteriale.
De aceea, verificarea tensiunii, a glicemiei și a colesterolului poate avea un rol important în prevenție. Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, renunțarea la fumat, somnul suficient și menținerea unei greutăți sănătoase fac parte, de asemenea, din măsurile recomandate pentru reducerea riscului cardiovascular.
Studiul arată că, în grupul adulților tineri analizat, femeile au reprezentat 49,6% dintre cazurile de prim AVC.
Specialiștii atrag atenția, în cazul femeilor tinere, asupra controlului tensiunii arteriale în timpul sarcinii și după naștere. De asemenea, femeile care au migrene cu modificări vizuale și folosesc contraceptive care conțin estrogen ar trebui să discute cu medicul despre riscurile individuale.
Rezultatele schimbă perspectiva asupra accidentului vascular cerebral la vârste tinere. AVC-ul rămâne mai frecvent la persoanele în vârstă, însă datele din acest studiu arată că adulții tineri nu sunt în afara riscului.
Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege de ce rata AVC-ului a crescut în această categorie de vârstă. Între timp, identificarea și controlul factorilor de risc cardiovascular încă din tinerețe reprezintă una dintre direcțiile importante de prevenție.