Ai uitat unde ai pus cheile sau telefonul din cauza grabei? Stresul chiar ne șterge hărțile mentale. Medicii explică cum ne pierdem direcția la propriu.
Dacă simțiți că vă rătăciți mai ușor atunci când sunteți stresați, nu este doar o impresie. O echipă de cercetători din Bochum, Germania, a descoperit că hormonul stresului, cortizolul, blochează direct celulele cerebrale responsabile de navigare.
Studiul, realizat la Universitatea Ruhr din Bochum și publicat în revista PLOS Biology, explică mecanismul neurologic prin care stresul destabilizează orientarea spațială.
Navigație virtuală sub tomograf
Oamenii de știință au analizat comportamentul și activitatea cerebrală a 40 de bărbați sănătoși. Fiecare participant a trecut prin două sesiuni de testare în interiorul unui aparat de rezonanță magnetică (RMN).
- Sesiunea 1: Participanții au primit o doză de 20 de miligrame de cortizol.
- Sesiunea 2: Participanții au primit un placebo (o substanță inactivă).
În ambele cazuri, voluntarii au avut de parcurs un test de orientare într-o pajiște virtuală. Aceștia trebuiau să meargă spre mai mulți copaci care dispăreau în momentul în care erau atinși. La final, sarcina lor era să găsească drumul cel mai scurt înapoi spre punctul de pornire.
Experimentul a avut două variante. Una fără repere fixe și una în care un far rămânea vizibil ca punct de referință.
Cortizolul dezactivează celulele-grilă din creier
Rezultatele au fost clare. Sub influența cortizolului, participanții au făcut erori mult mai mari când au încercat să revină la start. Acest blocaj a apărut indiferent dacă aveau sau nu repere vizuale în jur.
Scenările RMN au arătat că problema pleacă de la cortexul entorinal. În condiții normale, aici activează "celulele-grilă" (grid cells), care funcționează ca un sistem de coordonate neuronale. După administrarea hormonului de stres, tiparul acestor celule a devenit aproape de nedetectat.
"Sub efectul stresului, creierul își pierde capacitatea de a utiliza eficient hărțile sale interne de navigație", explică dr. Osman Akan, coordonatorul studiului de la Departamentul de Psihologie Cognitivă al Universității Ruhr.
Pentru a supraviețui acestui blocaj, creierul activează o zonă de rezervă numită nucleul caudat.
"Acest lucru ne arată că organismul încearcă să compenseze pierderea sistemului principal de navigație din cortexul entorinal prin strategii alternative", adaugă dr. Osman Akan.
De ce este importantă această descoperire pentru tratarea Alzheimer
Cortexul entorinal este una dintre primele regiuni cerebrale pe care le distruge boala Alzheimer. Descoperirea cercetătorilor germani oferă o piesă importantă în puzzle-ul demenței și subliniază pericolele presiunii psihice de lungă durată.
"Deoarece stresul cronic reprezintă un factor de risc pentru demență, studiul nostru scoate la iveală un mecanism critic prin care hormonii de stres destabilizează această regiune extrem de sensibilă", conchide dr. Osman Akan.