Oamenii de știință de la Rush University Medical Center au găsit o asociere între spitalizările de urgență și rata crescută a declinului cognitiv la bătrâni. Rezultatele studiului au fost publicate luna aceasta în revista Academiei Americane de Neurologie.
Studiul compară datele de spitalizare și evaluările cognitive la 777 de adulți mai în vârstă (în medie, 81 de ani, dintre care 75% femei) înscriși în proiectul Rush Memory and Aging (MAP) din Chicago. Studiul a inclus evaluări cognitive anuale și evaluări clinice. Informațiile privind spitalizările au fost obținute din înregistrările din anul 1999 până în 2010 pentru acești participanți.
Toate admiterile la spital au fost desemnate ca fiind elective sau urgente. Din cei 777 de participanți, 460 au fost spitalizați cel puțin o dată în aproape cinci ani de observație. Dintre cei care au fost spitalizați, 222 (29%) au avut cel puțin o internare în spital electivă și 418 (54%) au avut cel puțin o internare non-electivă.
Spitalizările non-elective au fost asociate cu o accelerație a declinului cognitiv de aproximativ 50%. De asemenea, cercetătorii au observat că rata de declin cognitiv a fost mai mult decât dublă față de persoanele care nu au fost spitalizate.
,,Am constatat că cei care au spitalizări non-elective (de urgență) și care nu au fost diagnosticați anterior cu demență sau cu boala Alzheimer au avut o scădere rapidă a funcției cognitive (abilități de gândire), comparativ cu persoanele care nu au fost niciodată spitalizate", a declarat dr. Bryan James, epidemiolog la Centrul de Alzheimer Rush și un profesor la Departamentul de Medicină Internă al Universității Rush.
Aceste constatări au implicații importante pentru luarea deciziilor medicale și grija față de adulții în vârstă. Nu se știe de ce spitalizările urgente prezintă un risc mai mare de declin cognitiv pe termen lung decât spitalizările elective, dar ar putea fi datorate diferențelor de niveluri de boală (deși autorii au controlat pentru starea de sănătate), stres sau proceduri spitalicești implicate.
Autorii intenționează să exploreze aceste motive în cercetarea viitoare. Potrivit Medicalxpress.com, spitalizarea este un factor de risc puțin recunoscut pentru declinul cognitiv și demență pentru un număr mare de adulți în vârstă, care merită o atenție sporită.
Detectarea demenței în primele etape a devenit o prioritate la nivel mondial, iar tratamentele pentru medicamente, strategiile de prevenire și alte intervenții vor fi probabil mai eficiente foarte devreme în procesul bolii, înainte ca distrugerile cerebrale să aibă loc.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.