Un nou studiu sugerează că suprasolicitarea profesională produce schimbări structurale în regiunile creierului responsabile cu reglarea emoțiilor și funcțiile executive.
Munca în exces nu mai este doar o problemă de epuizare fizică și psihică - poate modifica chiar structura creierului, avertizează un nou studiu publicat în Occupational & Environmental Medicine. Cercetătorii semnalează apariția unor schimbări neuroadaptive în ariile cerebrale implicate în reglarea emoțiilor, memoria de lucru și rezolvarea problemelor.
"Modificările observate în volumul creierului pot oferi o bază biologică pentru dificultățile cognitive și emoționale raportate frecvent de persoanele suprasolicitate", subliniază autorii studiului.
Deja se știe că orele excesive de muncă sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, tulburări metabolice și probleme de sănătate mintală. Organizația Internațională a Muncii (ILO) estimează că suprasolicitarea este responsabilă pentru peste 800.000 de decese la nivel mondial în fiecare an.
Totuși, ceea ce se întâmplă în interiorul creierului în urma muncii excesive rămâne un teritoriu relativ neexplorat - până acum.
Pentru a analiza efectele muncii prelungite asupra creierului, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și analiza volumului cerebral structural. Studiul a inclus date din cohorta regională ocupațională Gachon (GROCS), care a vizat în principal lucrători din domeniul medical.
Au fost incluși 110 participanți, după eliminarea celor cu date incomplete sau imagini IRM de calitate slabă. Dintre aceștia, 32 lucrau peste 52 de ore pe săptămână, iar 78 aveau un program standard. Cei cu ore prelungite erau semnificativ mai tineri, cu experiență profesională mai redusă și cu un nivel educațional mai ridicat.
Analiza comparativă a relevat modificări semnificative în regiunile cerebrale asociate cu funcțiile executive și reglarea emoțională, la persoanele care lucrau peste 52 de ore pe săptămână.
Un exemplu elocvent: analiza bazată pe atlasuri cerebrale a indicat o creștere de 19% a volumului girusului frontal mijlociu - o zonă esențială pentru atenție, memorie de lucru și procesarea limbajului.
Tehnica VBM (voxel-based morphometry) a arătat creșteri de volum în 17 regiuni cerebrale, printre care girusul frontal superior (implicat în planificare și luarea deciziilor) și insula - o regiune-cheie în procesarea emoțională, conștiința de sine și perceperea contextului social.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului - FOTO: Freepik@vkstudio
Autorii subliniază că studiul este de tip observațional, cu un număr redus de participanți, iar concluziile trebuie interpretate cu prudență. Nu este clar dacă modificările cerebrale sunt cauzate de suprasolicitare sau dacă ele existau deja și predispun persoanele respective la un comportament de muncă excesiv.
"Deși rezultatele trebuie interpretate cu prudență, având în vedere natura exploratorie a acestui studiu pilot, ele reprezintă un prim pas semnificativ în înțelegerea relației dintre suprasolicitarea profesională și sănătatea cerebrală.
Creșterea volumului cerebral observată la persoanele suprasolicitate ar putea reflecta răspunsuri neuroadaptive la stresul ocupațional cronic, deși mecanismele exacte rămân speculative", notează cercetătorii.
Cercetătorii concluzionează că este imperativ ca problema suprasolicitării să fie abordată ca o chestiune de sănătate ocupațională.
"Rezultatele subliniază importanța tratării suprasolicitării ca o preocupare serioasă de sănătate ocupațională și necesitatea unor politici care să limiteze orele excesive de muncă", mai notează cercetătorii.
Acest studiu deschide o nouă direcție de cercetare asupra efectelor muncii asupra sănătății creierului și lansează un avertisment clar: ceea ce numim "doar oboseală" ar putea însemna, de fapt, modificări structurale în creier.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.