Sistemul limbic este un grup de structuri cerebrale interconectate care reglează emoțiile și comportamentul. Este una dintre cele mai vechi structuri cerebrale și produce instinctele naturale care îi ajută pe strămoșii noștri să supraviețuiască, declanșând comportamente precum mâncatul, băutul, reproducerea, îngrijirea copiilor și reacția la mediul înconjurător. Sistemul limbic are numeroase componente care gestionează amintirile, învață din ele și ne menține stimulați și motivați.
Este cunoscut și sub numele de sistem nervos emoțional, datorită legăturii sale cu bunăstarea noastră fizică și emoțională. De exemplu, sistemul limbic este implicat în determinarea momentului în care trebuie să mâncăm și este responsabil de creșterea tensiunii arteriale atunci când simțim stres emoțional.
O funcție mentală superioară apare atunci când mai multe componente ale creierului lucrează împreună pentru a finaliza sarcini, cum ar fi vorbitul, amintirea, controlul emoțiilor, planificarea sau luarea de decizii. Componentele sistemului limbic lucrează împreună cu alte regiuni ale creierului pentru a ne ajuta să atingem o funcționare mentală superioară în fiecare zi.
Foto: Freepik @BPawesome
Sistemul limbic este o parte crucială a creierului, responsabilă pentru procesarea și gestionarea emoțiilor, comportamentelor, motivațiilor, memoriei și sistemului nervos autonom. Acesta joacă un rol crucial în reglarea modului în care ne simțim și răspundem la stimuli, cum ar fi simțurile noastre, foamea, setea, durerea și excitarea sexuală. Sistemul limbic este situat în profunzimea creierului și este format din patru structuri principale: hipotalamusul, amigdala, talamusul și hipocampul.
Hipotalamusul produce hormoni, ajută la somn, gestionează starea de spirit, foamea, setea, excitația sexuală, tensiunea arterială, temperatura corpului și ritmul cardiac. Amigdala joacă un rol în experimentarea emoțiilor, în memorie și în interpretările sociale. Talamusul procesează informațiile senzoriale, ajutând la memorie, planificare și emoții. Hipocampul este responsabil pentru formarea de noi amintiri.
Simțul mirosului, care provine de la bulbul olfactiv, este procesat prin semnale către sistemul limbic, permițând organismului să reacționeze la alte simțuri. Acest simț al mirosului ajută la rememorarea amintirilor și a emoțiilor legate de miros, contribuind direct la funcționarea sistemului limbic. Sistemul limbic este situat în profunzimea creierului și se află la granița de deasupra trunchiului cerebral și sub cortexul cerebral.
Printre afecțiunile comune care afectează sistemul limbic se numără boala Alzheimer, tulburările de anxietate, depresia, PTSD, schizofrenia, stresul și tulburările legate de consumul de substanțe.
Simptomele acestor afecțiuni includ modificări ale dispoziției, pierderi de memorie, somn excesiv sau insuficient și modificări comportamentale. Medicii pot folosi examene neurologice, examene neuropsihologice, evaluări psihologice și teste imagistice, cum ar fi RMN, pentru a confirma un diagnostic.
Afecțiunile sistemului limbric pot fi gestionate prin diverse tratamente, cum ar fi medicația, consilierea, tehnicile de relaxare și stimularea cerebrală profundă (DBS). Pentru a menține un sistem limbic sănătos, este esențial să consumați mese nutritive, să faceți exerciții fizice în mod regulat, să petreceți timp cu cei dragi, să vă implicați în activități plăcute, să evitați drogurile recreaționale, să faceți pauze atunci când sunteți copleșiți, să tratați afecțiunile de sănătate subiacente și să consultați un specialist în sănătate mintală, dacă este necesar. Aceste tratamente ajută la conectarea sănătății fizice și emoționale.
Sistemul limbic este esențial pentru reglarea emoțiilor, a memoriei și a comportamentului, iar funcțiile sale sunt încă studiate de cercetători. Pentru întrebări despre aceste componente și sănătatea lor, trebuie consultați furnizorii de servicii medicale. Înțelegerea detaliilor sistemului limbic este esențială pentru menținerea stării generale de bine.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.