Sciatica este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale coloanei vertebrale, care afectează în special persoanele adulte, dar poate apărea și la tineri. Ea nu este o boală în sine, ci un sindrom ce apare atunci când nervul sciatic, adică cel mai lung nerv din corpul uman, este iritat sau comprimat. Acest nerv pornește din zona lombară a coloanei și coboară prin fese, coapse și gambe, ajungând până la degete.
Simptomele sciaticii pot varia de la o persoană la alta, însă cel mai adesea se manifestă printr-o durere intensă care iradiază din zona lombară spre fesă și picior.
Uneori durerea este descrisă ca o arsură sau ca o înțepătură puternică, alteori ca o senzație de furnicături ori amorțeală. În cazurile mai grave, sciatica poate duce la slăbiciune musculară și dificultăți de mișcare, afectând capacitatea de a merge sau de a sta în picioare.
De regulă, durerea este unilaterală, adică se manifestă pe un singur picior, însă există situații rare în care ambele picioare sunt afectate.
Cauzele sciaticii sunt legate de presiunea exercitată asupra nervului sciatic. Cea mai comună cauză este hernia de disc lombară, când un disc intervertebral deplasat apasă pe rădăcina nervului.
Alte cauze pot fi stenoza spinală, îngustarea canalului vertebral, osteofitele (ciocurile osoase) apărute pe vertebre, traumatismele sau chiar sindromul piriform, în care mușchiul piriform din fesă comprimă nervul.
Factori precum postura incorectă, sedentarismul, ridicarea greutăților în mod greșit sau kilogramele în plus cresc riscul de a dezvolta sciatică.
De cele mai multe ori, crizele de sciatică apar brusc, după un efort fizic, după o mișcare greșită sau chiar fără o cauză evidentă. Durerea poate fi atât de intensă încât pacientul să fie nevoit să se oprească din activitățile zilnice.
Cu toate acestea, în multe cazuri, simptomele se ameliorează în câteva săptămâni cu tratament conservator: repaus, medicamente antiinflamatoare, fizioterapie și exerciții specifice.
Doar în situațiile severe sau persistente este nevoie de intervenție chirurgicală.
Tratamentul sciaticii depinde de severitatea simptomelor și de cauza care a declanșat durerea. În majoritatea cazurilor, se recomandă măsuri conservatoare: repaus relativ (nu imobilizare totală), medicamente antiinflamatoare și analgezice, fizioterapie și exerciții de întindere și tonifiere a musculaturii lombare și abdominale.
Aplicarea de comprese calde sau reci poate aduce, de asemenea, alinare. Dacă durerea persistă mai multe săptămâni sau se agravează, medicul poate indica infiltrații sau, în situații rare, intervenție chirurgicală pentru a îndepărta cauza compresiei nervului.
Prevenția are un rol important, deoarece sciatica are tendința de a recidiva.
O postură corectă la birou și în timpul mersului, exercițiile regulate pentru întărirea spatelui și abdomenului, evitarea ridicării incorecte a greutăților și menținerea unei greutăți corporale sănătoase sunt esențiale pentru protejarea coloanei vertebrale.
Un stil de viață activ, cu mișcare zilnică, reduce semnificativ riscul de reapariție a durerilor de tip sciatic.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.