Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Viena au izolat o peptidă (moleculă mică de proteină) din sfecla roșie care este capabilă să inhibe o anumită enzimă responsabilă pentru descompunerea moleculelor mesager din organism. Datorită structurii sale moleculare deosebit de stabile și a proprietăților farmacologice, peptida din sfecla roșie poate fi un bun candidat pentru dezvoltarea unui medicament pentru tratarea anumitor boli inflamatorii, cum ar fi de exemplu boli neurodegenerative și autoimune.
Într-un studiu recent, publicat în Journal of Natural Products (link direct studiu) grupul de cercetare condus de Christian Gruber de la Institutul de Farmacologie din Universitatea de Medicină din Viena (MedUni Vienna) prezintă descoperirile.
Peptida care există în rădăcinile plantelor de sfeclă roșie aparține unui grup de molecule pe care plantele le folosesc, printre altele, ca apărare chimică împotriva dăunătorilor, cum ar fi de exemplu bacterii, viruși sau insecte.
„Analizând mii de date genomice, echipa noastră a reușit să definească o serie de noi peptide bogate în cisteină și să le atribuie filogenetic în regnul plantelor. În acest proces, atenția noastră a fost atrasă de o posibilă funcție ca așa-numiții inhibitori de protează. Prin urmare, peptida de sfeclă roșie poate inhiba enzimele care digeră proteinele ", explică Gruber.
Peptida de sfeclă roșie inhibă în mod specific prolil oligopeptidaza (POP), care este implicată în descompunerea hormonilor proteici din organism și, prin urmare, este capabilă să regleze reacțiile inflamatorii. POP este o țintă mult discutată pentru medicamentele dedicate bolilor neurodegenerative și inflamatorii, cum ar fi Alzheimer și scleroza multiplă, de exemplu.
Peptida nu apare numai în rădăcina legumei, dar poate fi detectată și în sucul de sfeclă roșie disponibil comercial - deși în concentrații foarte scăzute. „Deși sfecla roșie este considerată o legumă foarte sănătoasă, ar fi nerezonabil să sperăm că demența ar putea fi prevenită prin consumul regulat de sfeclă roșie”, subliniază farmacologul MedUni Vienna. Asta pentru că „peptida apare natural doar în cantități foarte mici și nu este clar dacă poate fi ca atare absorbită prin tractul gastro-intestinal”, a completat el.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.