Stresul a fost sugerat de nenumărate ori ca un factor care contribuie la etiologia bolii Parkinson, dar dovezile sunt rare, notează autorii studiului, care sunt cercetători la departamentul de Epidemiologie și Biostatistică medicală de la Institutul Karolinska, din Stockholm și de la Școala de Studii Geriatrice a Universității South Florida, Tampa.
Obiectivul acestui studiu a fost acela de a explora asocierea dintre stresul ocupațional în conformitate cu modelul de control al cererilor de locuri de muncă și riscul de Parkinson.
2,5 milioane de oameni analizați
„Am efectuat un studiu bazat pe o populație cu 2.544.748 suedezi născuți între anii 1920 și 1950 care au avut un loc de muncă raportat în Recensămintele populației și al locuințelor din 1980 sau, dacă lipsesc, din 1970. Cerințele și controlul locului de muncă au fost măsurate folosind o matrice de expunere. Incidențele de cazuri Parinson au fost identificate folosind registrele suedeze naționale de sănătate din 1987 până în 2010. Datele au fost analizate cu scara de regresie Cox (regresia riscului proporţional – multivariată, variabila de răspuns este un eveniment dependent de timp), ajustând sexul, educația și bolile pulmonare obstructive cronice ca rezultat al fumatului", arată autorii în motivația studiului.
În decursul unei perioade medii de urmărire de 21,3 ani, au fost identificate 21.544 cazuri de incidență a bolii Parkinson.
„Cerințele ridicate (la locul de muncă, n.r.) au fost asociate cu creșterea riscului de Parkinson la bărbați, cel mai evident la bărbații cu studii superioare. Controlul ridicat a fost asociat cu creșterea riscului de Parkinson în rândul celor slab educați. Această asociere a fost mai pronunțată la femei. Persoanele cu joburi tensionate (cereri ridicate și control scăzut) au fost asociate doar cu creșterea riscului de Parkinson în rândul bărbaților cu studii superioare, în timp ce locurile de muncă active (cereri ridicate și control ridicat) au fost asociate cu creșterea riscului de Parkinson la bărbații cu o educație deficitară”.
Concluzia cercetătorilor este că „slujbele solicitante par să crească riscul de apariție a Parkinson la bărbați, în special la bărbații cu studii superioare, în timp ce controlul ridicat la locul de muncă crește riscul de Parkinson în rândul celor cu un nivel scăzut de educație, mai evident la femei”.
Studiul poate fi găsit AICI.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.