Tulburarea de spectru autist (TSA) este rareori diagnosticată până la apariția simptomelor, adesea în copilărie. Cu toate acestea, unele dovezi susțin că anomalii de dezvoltare apar probabil în creier cu mult înainte de simptome: identificarea timpurie a bebelușilor cu risc de TSA ar putea permite intervenții care le-ar îmbunătăți rezultatele dezvoltării.
Cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au găsit dovezi în semnătura activității creierului la sugari care au prezis simptomele TSA mai târziu, la 18 luni. Lucrarea, condusă de Shafali Jeste, doctor în științe medicale la UCLA, apare în Psihiatrie biologică: Neuroștiința cognitivă și Neuroimagistica.
Cercetătorii au utilizat electroencefalografia (EEG), o tehnică non-invazivă pentru a măsura activitatea creierului și au urmărit activitatea neurală în așa-numitul interval alfa. Activitatea Alpha-range este asociată cu conexiuni pe distanțe lungi în creier. Apoi, grupul a folosit o abordare care le-a permis să integreze date din întregul creier.
Primul autor, Abigail Dickinson, doctorand, a spus: „Un aspect crucial al dezvoltării creierului este schimbarea tiparelor activității creierului. Am vrut să știm dacă măsurarea activității neuronală poate detecta dezvoltarea atipică a creierului în TSA în perioada fragedă a copilăriei”.
Dr. Dickinson și echipa au efectuat măsurători EEG la 65 de copii de 3 luni; 29 cu risc familial scăzut de TSA și 36 cu risc ridicat, care aveau o soră mai mare afectată.
Când copiii aveau 18 luni, ei au fost evaluați pentru TSA.
Cercetătorii au folosit modelarea computerizată pentru a prezice rezultatele simptomelor la 18 luni, pe baza activității neuronale a bebelușilor la început. Previziunile modelului s-au corelat cu simptomele reale măsurate la copii mici.
Modelul nu a fost capabil să prezică abilități verbale sau non-verbale la copiii mici, ceea ce sugerează că modelul de conectivitate al creierului poate fi un marker specific al TSA.
La sugarii care mai târziu au prezentat simptome mai mari de TSA, cercetătorii au văzut conectivitatea scăzută între regiunile frontale. De asemenea, sugarii au arătat conexiuni crescute între zonele temporo-parietale din emisfera dreaptă, care sunt asociate cu procesarea informațiilor sociale.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.