„Evitați lactatele”, „fructele hrănesc celulele canceroase” sau „uleiul de măsline poate vindeca cancerul” sunt doar câteva dintre afirmațiile despre alimentație întâlnite online de pacienții cu cancer de sân.
Internetul poate fi un loc în care pacienții găsesc rapid răspunsuri la întrebările pe care le au după un diagnostic de cancer. Problema este că, în același loc, se amestecă informațiile bazate pe cercetări medicale cu experiențe personale, recomandări fără fundament și afirmații care promit soluții simple pentru o boală complexă.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Adelaide arată amploarea problemei în cazul informațiilor despre alimentație destinate persoanelor cu cancer de sân.
Cercetătorii au analizat peste 150 de afirmații nutriționale publicate pe opt platforme online: Facebook, X, Instagram, TikTok, YouTube, Pinterest, Google și ChatGPT.
Afirmațiile au fost evaluate în raport cu dovezile științifice disponibile, inclusiv ghidurile nutriționale pentru pacienții cu cancer și studiile clinice.
„Am constatat că majoritatea recomandărilor nutriționale online destinate persoanelor cu cancer de sân nu sunt susținute de dovezi științifice fiabile”, a declarat Negin Amin, doctorandă la Facultatea de Farmacie și Științe Biomedicale a Universității din Adelaide și autoarea studiului.
Diferențele dintre platforme au fost importante. Potrivit cercetătorilor, pe X și TikTok, până la 76% dintre afirmațiile analizate nu erau susținute de dovezi științifice.
Printre cele mai frecvente afirmații nefondate s-au numărat recomandări precum evitarea lactatelor și a proteinelor animale în timpul tratamentului împotriva cancerului.
Alte afirmații analizate susțineau că zahărul din fructe hrănește celulele canceroase sau că uleiul de măsline poate vindeca cancerul.
Aceste exemple arată cât de ușor poate fi transformată o idee despre alimentație într-un sfat prezentat ca soluție medicală, chiar și atunci când nu există dovezi suficiente care să susțină afirmația.
Problema nu este doar că unele recomandări sunt incorecte. Dacă un pacient elimină din alimentație numeroase categorii de alimente pe baza unor informații găsite online, dieta poate deveni restrictivă într-un moment în care organismul are nevoie de o alimentație adecvată.
Cercetătorii au analizat și cine furniza informațiile: profesioniști din domeniul sănătății, persoane care publicau pe conturi personale sau grupuri și organizații.
Afirmațiile provenite de la profesioniștii din domeniul sănătății au fost mai susceptibile să fie în concordanță cu dovezile științifice: 29%, comparativ cu 24% în cazul conturilor personale și 24% în cazul grupurilor sau organizațiilor.
Totuși, cercetătorii au observat și un alt aspect: profesioniștii din domeniul sănătății au distribuit cea mai mică cantitate de informații nutriționale despre cancerul de sân dintre categoriile analizate.
Așadar, simplul fapt că o informație apare într-un cont care pare să aparțină unui specialist nu este suficient pentru a demonstra că recomandarea este fundamentată științific.
„Studiul nostru arată că informațiile nutriționale nefondate științific sunt distribuite pe scară largă online. Acest lucru ar putea expune pacienții cu cancer la riscul de malnutriție, care poate fi asociată cu consecințe grave și o calitate a vieții mai scăzută”, a declarat Tania Crotti, profesoară asociată și cercetătoare medicală la Facultatea de Farmacie și Științe Biomedicale a Universității din Adelaide.
Un pacient care citește în mod repetat că anumite alimente sunt „toxice”, „hrănesc tumora” sau trebuie eliminate în timpul tratamentului poate ajunge să își restricționeze dieta fără recomandarea echipei medicale.
De aceea, cercetătorii consideră esențial ca pacienții să poată face diferența între informațiile medicale bazate pe dovezi și cele care doar sună convingător.
Joanne Bowen, profesoară la Facultatea de Farmacie și Științe Biomedicale a Universității din Adelaide, a indicat recomandările Cancer Council privind alimentația sănătoasă în timpul tratamentului împotriva cancerului.
Acestea recomandă consumul unei mari varietăți de alimente nutritive din cele cinci grupe alimentare.
Cercetătorii îi încurajează, de asemenea, pe pacienți să ceară sfaturi personalizate privind alimentația de la propria echipă medicală, în loc să își construiască dieta exclusiv pe baza informațiilor întâlnite pe internet.
Cercetătorii atrag atenția și asupra nevoii de campanii educaționale care să îi ajute pe oameni să recunoască informațiile medicale înșelătoare.
„Rata cazurilor de cancer de sân continuă să crească la nivel global, la fel și cererea de informații referitoare la sănătatea pacienților, bunăstarea acestora, exercițiile fizice și alimentația după diagnostic”, a declarat Wendy Ingman, profesoară și cercetătoare în domeniul sănătății sânilor la Institutul de Cercetare Robinson.
În acest context, echipa de cercetare consideră important ca factorii de decizie să aloce resurse pentru îmbunătățirea modului în care sunt distribuite online informațiile despre sănătate bazate pe dovezi.
Studiul: „Calitatea informațiilor nutriționale privind cancerul de sân: o analiză bazată pe metode mixte a informațiilor online”, realizat de Negin Amin și colegii săi, a fost publicat în revista Patient Education and Counseling în 2026. DOI: 10.1016/j.pec.2026.109814