Ce înseamnă un cancer incurabil, ce șanse mai au pacienții și de ce acest diagnostic nu exclude tratamentele care pot ține boala sub control ani de zile.
Un diagnostic de cancer incurabil poate fi greu de acceptat pentru pacient și pentru familie. Totuși, termenul nu înseamnă automat că boala nu mai poate fi tratată sau că pacientul mai are puțin timp de trăit. În multe cazuri, tratamentele disponibile pot ține cancerul sub control ani la rând, pot încetini evoluția bolii și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Progresele din cercetarea oncologică au dus la apariția unor tratamente noi, iar persoanele cu forme avansate de cancer pot beneficia de opțiuni care nu existau în trecut. Cu toate acestea, posibilitățile de tratament diferă în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și răspunsul pacientului la terapie.
Un cancer este considerat incurabil atunci când tratamentele disponibile nu pot elimina complet boala. Asta nu înseamnă că medicii nu mai au soluții, ci că, în prezent, nu pot garanta vindecarea.
Chiar și în aceste situații, tratamentele pot avea mai multe obiective:
Îngrijirea paliativă are un rol important în acest context. Aceasta urmărește ameliorarea durerii și a altor simptome, precum și menținerea confortului pacientului. Îngrijirea paliativă nu înseamnă neapărat că pacientul se află în ultimele zile de viață. Ea poate însoți tratamentul oncologic încă din etapele în care există opțiuni pentru controlul bolii.
Cercetarea oncologică internațională poate aduce, în viitor, noi terapii și șanse mai bune pentru pacienții care au în prezent un diagnostic de cancer incurabil.
Termenii "incurabil" și "terminal" nu înseamnă același lucru. Un cancer incurabil nu poate fi eliminat complet prin tratamentele disponibile, dar poate răspunde la terapie și poate rămâne sub control pentru o perioadă lungă. În unele cazuri, pacientul poate trăi ani de zile cu boala și poate avea o calitate bună a vieții.
În schimb, termenul "cancer terminal" se referă, de regulă, la o boală care nu mai poate fi controlată prin tratamentele disponibile și care se apropie de etapa finală a evoluției sale. Chiar și atunci, medicii pot recomanda tratamente paliative pentru ameliorarea durerii și a altor simptome.
Uneori, oncologii folosesc expresia "tratabil, dar nevindecabil". Aceasta arată că există soluții pentru controlul bolii, chiar dacă vindecarea completă nu este posibilă.
Potrivit organizației britanice Worldwide Cancer Research, peste 100.000 de pacienți din Anglia trăiesc cu un astfel de diagnostic.
Pentru pacienți, întrebarea dacă s-au vindecat complet este una dintre cele mai importante. Răspunsul nu este întotdeauna simplu, deoarece unele tipuri de cancer pot reveni chiar și după mai mulți ani de la încheierea tratamentului.
Medicii folosesc frecvent termenul "remisie". Acesta înseamnă că semnele și simptomele cancerului s-au redus sau au dispărut. În anumite situații, medicul poate spune că nu există dovezi ale bolii, expresie cunoscută și prin abrevierea NED, din engleză, "no evidence of disease".
Remisia nu înseamnă întotdeauna vindecare definitivă. În unele cazuri, celulele canceroase pot persista în organism la un nivel care nu poate fi detectat prin investigațiile disponibile.
Totuși, pe măsură ce trece timpul fără semne ale bolii, riscul de recidivă scade, în general. Pentru anumite tipuri de cancer, absența semnelor bolii timp de cinci până la zece ani poate indica un risc redus de revenire. Intervalul diferă însă în funcție de tipul cancerului, stadiul inițial și particularitățile fiecărui pacient.
Deși multe cancere avansate sunt greu de vindecat, nu toate formele incurabile sunt neapărat avansate. Cancerul avansat poate să se răspândească dincolo de locul în care a apărut tumora inițială. Atunci când celulele canceroase ajung în alte organe sau țesuturi, tratamentul poate deveni mai dificil.
Există însă și cancere de sânge care pot fi considerate incurabile chiar dacă nu se află într-un stadiu avansat. Unele dintre aceste boli evoluează pe perioade lungi, cu episoade în care cancerul se retrage și perioade în care revine. Tratamentul pe termen lung poate menține boala sub control.
Prin urmare, diagnosticul nu depinde doar de răspândirea cancerului, ci și de tipul bolii și de posibilitățile de tratament.
Nu există o listă universală a cancerelor incurabile. Același tip de cancer poate fi vindecabil într-un stadiu timpuriu și mult mai greu de tratat după ce s-a răspândit în organism.
Există însă câteva situații în care șansele de vindecare sunt mai reduse.
Unele tipuri de cancer nu provoacă simptome clare în primele etape. Din acest motiv, boala poate fi descoperită abia după ce tumora a crescut sau s-a răspândit.
Cancerul pancreatic este un exemplu. În multe cazuri, simptomele apar târziu, iar diagnosticul survine după ce boala a ajuns într-un stadiu dificil de tratat.
Mezoteliomul, un cancer rar care afectează învelișul unor organe, în special pleura din jurul plămânilor, poate fi, de asemenea, dificil de tratat, mai ales în stadiile avansate.
Unele forme de cancer sunt atât de rare încât cercetarea și dezvoltarea tratamentelor avansează mai greu.
Un exemplu este cancerul corticosuprarenalian, o tumoră malignă care apare la nivelul cortexului glandelor suprarenale. Acest tip de cancer este foarte rar.
Dacă medicii descoperă tumora într-un stadiu timpuriu, intervenția chirurgicală poate oferi șanse de vindecare. După răspândirea bolii în alte părți ale corpului, vindecarea devine mult mai dificilă.
Localizarea tumorii poate influența semnificativ posibilitățile de tratament. Tumorile cerebrale și cele de la nivelul coloanei vertebrale pot fi greu de îndepărtat chirurgical, mai ales dacă se află aproape de structuri esențiale pentru funcțiile organismului.
În aceste situații, medicii trebuie să analizeze cu atenție beneficiile și riscurile fiecărei intervenții. Radioterapia, chimioterapia, terapiile țintite sau alte metode pot avea un rol important, în funcție de tipul tumorii.
Unele tumori cresc repede și pot forma metastaze într-un interval scurt. Acest comportament face ca tratamentul să fie mai dificil, mai ales dacă boala a ajuns în mai multe organe.
Cancerele agresive pot necesita intervenții rapide. Cu toate acestea, evoluția diferă de la un pacient la altul, iar un diagnostic de cancer agresiv nu înseamnă automat că tratamentul nu va funcționa.
Uneori, un tratament care a funcționat la început își pierde eficiența. Celulele canceroase pot dezvolta mecanisme prin care evită efectul medicamentelor, iar boala poate începe din nou să progreseze.
În aceste situații, oncologul poate recomanda o altă schemă terapeutică, cu medicamente care acționează diferit asupra celulelor canceroase.
Posibilitatea schimbării tratamentului depinde de tipul cancerului, de starea generală a pacientului și de terapiile disponibile.
Unele tipuri de cancer pot reveni după o perioadă în care nu au existat semne ale bolii. Această situație se numește recidivă.
De exemplu, anumite forme de cancer de vezică urinară au un risc ridicat de recidivă și necesită monitorizare atentă după tratamentul inițial.
Atunci când cancerul revine, medicii trebuie să stabilească dacă tumora poate fi tratată din nou prin aceeași metodă sau dacă este necesară o altă abordare. Uneori, boala poate deveni mai agresivă sau mai rezistentă la tratamentele folosite anterior.
Cercetarea oncologică schimbă modul în care medicii înțeleg și tratează cancerul. Noi terapii pot prelungi supraviețuirea, pot controla unele forme de boală pentru perioade mai lungi și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților.
"Viața fiecăruia dintre noi a fost atinsă de cancer. Deși facem progrese importante pentru îmbunătățirea calității vieții și a ratelor de supraviețuire ale pacienților cu cancer, mai avem un drum lung de parcurs. Prin cercetare, ne dorim să aprofundăm cunoștințele și să contribuim la viziunea noastră comună: aceea de a trăi, într-o zi, într-o lume în care toate tipurile de cancer pot fi vindecate", a spus prof. Sophia Karagiannis de la King's College London.
Un diagnostic de cancer incurabil nu înseamnă automat lipsa tratamentului sau absența speranței. Pentru a înțelege ce presupune un astfel de diagnostic, pacientul trebuie să discute cu oncologul despre tipul exact al cancerului, stadiul bolii, obiectivele tratamentului și opțiunile disponibile în cazul său.
