Cancerul poate deveni fatal când afectează organe vitale. Ce complicații pot pune viața în pericol și de ce depistarea precoce contează.
Cancerul nu devine periculos doar prin existența unei tumori. Riscul major apare atunci când boala afectează organe esențiale sau produce dezechilibre pe care organismul nu le mai poate compensa, potrivit Healthline.
Ficatul, plămânii și creierul au roluri vitale. Dacă o tumoră se dezvoltă într-un astfel de organ sau dacă celulele canceroase ajung acolo prin metastaze, funcția organului poate avea de suferit. În stadiile avansate, cancerul poate provoca și alte complicații severe, de la malnutriție și infecții până la lipsa oxigenului sau creșterea excesivă a calciului din sânge.
Vestea importantă este că un diagnostic de cancer nu înseamnă automat un deznodământ fatal. Depistarea precoce și tratamentul pot reduce riscul unor complicații grave.
Organismul produce permanent celule noi pentru a le înlocui pe cele îmbătrânite sau deteriorate. În mod normal, sistemul imunitar poate elimina celulele anormale care apar ocazional.
În cancer, unele celule anormale nu mai respectă mecanismele normale de control. Ele continuă să se multiplice și pot forma tumori.
Celulele canceroase se pot extinde în țesuturile din apropiere. Unele se desprind de tumora inițială și ajung în sânge sau în sistemul limfatic. De acolo, pot ajunge în alte zone ale corpului și pot forma tumori noi. Procesul poartă numele de metastază.
Pe măsură ce boala se extinde, controlul cancerului poate deveni mai dificil. Unele tipuri de cancer evoluează lent, în timp ce altele se răspândesc mult mai agresiv.
Cancerul poate pune viața în pericol atunci când invadează organe esențiale și le împiedică să funcționeze normal.
Problema poate apărea atunci când tumora pornește chiar dintr-un astfel de organ, dar și atunci când cancerul se răspândește prin metastaze.
De exemplu, un cancer de sân poate ajunge la plămâni. O tumoră pulmonară poate afecta funcția respiratorie, iar o tumoră hepatică poate împiedica ficatul să își îndeplinească funcțiile importante. În cazul creierului, afectarea unor zone esențiale poate avea consecințe severe.
În cancerul avansat, malnutriția poate deveni o complicație importantă și poate contribui la mortalitate.
Tumorile localizate în sistemul digestiv pot provoca blocaje sau pot afecta absorbția nutrienților. Cancerul și tratamentele sale pot duce, de asemenea, la pierderea poftei de mâncare sau la dificultăți în menținerea alimentației.
Printre semnele malnutriției se numără:
Malnutriția poate afecta răspunsul organismului la tratament și poate influența supraviețuirea.
Tumorile din plămâni pot bloca o parte a acestui organ sau pot determina colapsul pulmonar.
Când plămânul nu mai funcționează normal, organismul poate avea dificultăți în a primi suficient oxigen.
Pot apărea infecții pulmonare greu de tratat, dificultăți de respirație și o capacitate redusă de absorbție a oxigenului.
Ficatul are numeroase funcții esențiale, inclusiv filtrarea toxinelor din sânge și menținerea echilibrului chimic al organismului.
Tumorile hepatice pot împiedica aceste funcții. Una dintre consecințe poate fi apariția icterului.
Semnele care pot indica afectarea funcției hepatice includ îngălbenirea pielii și a ochilor, umflarea abdomenului, urina închisă la culoare, pierderea poftei de mâncare, greața și scăderea în greutate.
Cancerul care afectează oasele poate determina eliberarea unei cantități prea mari de calciu în sânge. Această situație poartă numele de hipercalcemie.
Un nivel foarte ridicat al calciului poate afecta inima, rinichii și mușchii. Pot apărea și simptome neurologice, precum confuzia, problemele de memorie sau depresia.
În cazurile severe, hipercalcemia poate duce chiar la comă și deces.
Unele tumori pot ajunge la vasele de sânge și le pot provoca leziuni grave. Dacă sunt afectate vasele din creier, poate apărea un accident vascular cerebral.
Cancerul care afectează măduva osoasă poate perturba producția unor celule esențiale din sânge. Este vorba despre:
Riscul de infecții severe crește atunci când organismul este slăbit de cancer sau de efectele bolii.
Malnutriția, numărul redus de globule albe și tumorile pulmonare pot contribui la acest risc.
În cazul tumorilor pulmonare, organismul poate avea dificultăți mai mari în combaterea unor infecții precum pneumonia.
Depistarea precoce are un rol important în cancer. O tumoră descoperită într-un stadiu timpuriu poate fi mai ușor de tratat înainte să se răspândească și să provoace complicații.
Din acest motiv, controalele medicale și testele de screening recomandate pentru diferite tipuri de cancer au un rol important.
Atunci când cancerul este deja avansat și metastatic, tratamentul urmărește încetinirea dezvoltării celulelor canceroase, limitarea răspândirii bolii și controlul simptomelor.
Alegerea tratamentului depinde de tipul cancerului, de locul în care s-a răspândit boala și de complicațiile existente.
Tratamentul poate include terapii sistemice, care acționează asupra întregului organism, dar și terapii locale, care vizează o anumită zonă.
Chimioterapia poate distruge celulele canceroase și poate reduce dimensiunea unor tumori care afectează organe importante sau provoacă durere.
În anumite tipuri de cancer, medicii pot utiliza imunoterapia, care ajută sistemul imunitar să identifice și să atace celulele canceroase.
Terapia hormonală poate fi utilizată în cancere dependente de anumiți hormoni, precum unele forme de cancer de prostată, cancer endometrial, cancer de sân sau cancer suprarenalian.
Există și terapii țintite pentru anumite tipuri de cancer. Printre acestea se află inhibitorii de transducție a semnalului, inhibitorii de proteazom, anticorpii monoclonali și inhibitorii angiogenezei.
Intervenția chirurgicală poate îndepărta tumora, poate îmbunătăți funcția unui organ sau poate reduce durerea și presiunea provocate de formațiunea tumorală.
În anumite situații, operația poate fi necesară pentru îndepărtarea unor blocaje de la nivelul rinichilor sau al tractului digestiv.
Radioterapia poate acționa asupra unei anumite zone și poate distruge celulele canceroase sau reduce dimensiunea unei tumori.
Tratamentul poate include și medicamente sau terapii complementare pentru controlul unor simptome precum greața, vărsăturile, constipația, diareea, durerea, oboseala, lipsa poftei de mâncare, dificultățile de respirație, anxietatea sau depresia.
Studiile clinice evaluează siguranța și eficiența unor tratamente noi, care nu au fost încă aprobate pentru utilizarea generală.
Pentru anumite tipuri și stadii de cancer, medicul poate evalua dacă un pacient se potrivește criteriilor pentru un astfel de studiu.
Cancerul aflat în ultimele stadii poate provoca durere. Totuși, echipa medicală poate utiliza tratamente pentru controlul durerii și pentru creșterea confortului pacientului.
Durata de viață după diagnosticul de cancer diferă foarte mult de la o persoană la alta. Contează tipul de cancer, locul în care se află celulele canceroase, extinderea bolii și momentul în care începe tratamentul.
Cancerul poate deveni fatal atunci când afectează organe esențiale și le împiedică să funcționeze normal. Complicațiile grave pot apărea și prin malnutriție, infecții, lipsa oxigenului, afectarea ficatului sau creșterea excesivă a calciului din sânge.
Tratamentul poate încetini evoluția bolii și poate preveni sau controla unele dintre aceste complicații.
Un diagnostic de cancer nu înseamnă automat că boala va fi fatală. Multe forme de cancer pot fi tratate, iar șansele sunt mai bune atunci când boala este descoperită și tratată într-un stadiu precoce.