Durerea musculară, mialgia în termeni medicali, este semnul unei leziuni, infecții, boli sau a unei alte probleme de sănătate. Aceasta poate să fie o durere profundă și constantă sau se poate resimți ca o durere ascuțită.
Mialgia poate să fie o consecință a stresului, a tensiunii musculare sau a activității fizice, însă cele mai frecvente cauze ale durerilor musculare sunt:
- tensiunea musculară la nivelul mușchilor
- suprasolicitarea mușchilor în timpul activității fizice
- traumatism la nivelul mușchiului produs în timpul suprasolicitării
- neefectuarea exercițiilor de încălzire și întindere înainte de o activitate fizică.
Mialgia acută este de cele mai multe ori pe durată scurtă și poate fi gestionată cu ușurință. Cea mai frecventă cauză fiind o întindere musculară. De asemenea, mialgia poate să fie semn pentru o serie de alte afecțiuni, astfel:
- accidentare sau suprasolicitare. Durerea se localizează la doar câțiva mușchi sau grupe de mușchi;
- gripa. Durerile musculare sunt frecvente în cazul multor infecții, cum ar fi cele respiratorii;
- boala Lyme. La început, această boală transmisă de căpușe se prezintă cu simptome asemănătoare gripei, inclusiv dureri musculare;
- deficiențe de vitamine și minerale. Mai multe deficiențe de vitamine și minerale contribuie la durerile musculare, inclusiv deficiențele de vitamina D și potasiu.
De asemenea, mialgia poate să fie o reacție adversă la un tratament medicamentos, ca de exemplu statinele, medicamente administrate pentru reducerea nivelului colesterolului.
Mialgia cronică este de cele mai multe ori un simptom pentru afecțiunile sistemului muscular și osos, cunoscute ca boli autoimune. Între acestea se numără:
- fibromialgia
- artrita reumatoidă
- scleroza multiplă
- depresia.
Mialgia cronică poate să fie cauzată, de asemenea, de o serie de boli sau ca răspuns la anumiți factori declanșatori, cum ar fi traumatismele.
În ceea ve privește simptomatologia durerilor musculare, aceasta include:
- inflamația
- înroșirea zonei
- febră.
Dacă în cazul durerilor musculare acute, cauzate de activitatea fizică realizată fără încălzire este suficient un repaus, în cazul celor cronice este nevoie de prezentarea la medic, mai ales dacă pe lângă durere prezentați și următoarele simptome:
- dificultăți de respirație și amețeală
- slăbiciune musculară extremă
- febră ridicată și rigiditatea gâtului.
Mai mult, în cazul în care durerea nu trece după un tratament realizat la domiciliu, durerea musculară este severă și nu are o cauză cunoscută, este însoțită de o iritație la nivelul pielii sau dacă ați fost înțepat de o insectă.
Mialgia este un simptom, nu o diagnostic, astfel că procesul de diagnosticare înseamnă în fapt găsirea factorului care a declanșat durerea, respectiv afecțiunea de bază.
Acest lucru se realizează în urma realizări istoricului medical al pacientului, o examinare fizic, dar și teste sanguine (pentru identificarea bolilor autoimune) și teste cu anticorpi sau teste genetice, precum și teste de imagistică (radiografie sau RMN), atunci când este cazul.
Studiile legate de sistemul nervos pot determina dacă nervii care alimentează mușchii funcționează normal. Acest lucru ar putea fi folosit pentru a diagnostica miozita, care provoacă inflamarea și degenerarea țesutului muscular, notează VeryWellHealth.
De cele mai multe ori cazurile de mialgie acută se tratează la domiciliul, prin intermediul unor unor remedii simple:
- relaxarea zonei dureroase
- administrarea unui tratament cu ibuprofen sau paracetamol
- alternarea între comprese cu gheață și comprese calde pentru a reduce umflăturile și a ameliora durerea
- întinderea ușoară a mușchilor
- evitarea activităților fizice cu impact puternic
- efectuarea de exerciții simple pentru ameliorarea stresului și eliberare a tensiunii musculare.
În cazul mialgiei cronice, se recomandă fizioterapia pentru a crește flexibilitatea mușchilor dureroși și întărirea țesuturilor limitrofe.
De asemenea, un terapeut vă poate ajuta să gestionați stresul și să vă concentrați asupra ergonometriei, atât acasă, cât și la locul de muncă, astfel încât riscul de accidentare să fie redus.
Schimbarea bruscă a vreme, așa cum avem în această perioadă, este resimțită și la nivelul articulațiilor noastre. Iar ceea ce părea doar un mit este de fapt o realitate, chiar dacă nu sunt date care să confirme acest lucru.
Fizioterapeutul Alexandru Ilie a explicat, la Antena 1, cum funcționează fenomenul, dar a și oferit câteva soluții simple pentru a putea prevenii durerile articulare cauzate de presiunea atmosferică.
”Este realitate 100%. Nu avem încă evidențe științifice importante, însă există o ipoteză care explică de fapt relația dintre presiunea atmosferică și durerile articulare. (...) Masele de aer nu sunt egale ca densitate, adică aerul cald este mult mai ușor, iar aerul rece este foarte greu. În momentul în care cele două mase se întâlnesc se creează fenomenul de instabilitate atmosferică.
Corpul uman este într-o relație invers proporțională cu presiunea atmosferică. Asta înseamnă că atunci când presiunea atmosferică scade, presiunea intraarticulară crește.
Cu alte cuvinte, genunchiul se umflă, cotul se umflă, șoldul se umflă, iar pe un fond degenerativ, pe o artroză, baroreceptorii, adică senzorii responsabili de presiune, transmit faptul că s-a schimbat presiunea intraarticulară și apare fenomenul de durere”, a declarat fizioterapeutul Alexandru Ilie, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1, adăugând faptul că avem această capacitate de anticipa schimbările de vreme, mai mult, a ținut să sublinieze că ”atunci când bunica spunea că Peste 2 ore sau mâine o să apară frigul și vine vijelia avea dreptate”. Citește mai departe AICI.
Află mai multe despre cum durerea de șold îți afectează calitatea somnului și ce poți să faci în privința ei.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
Hernia de disc este o afecțiune frecventă și dureroasă unde potențialele complicații pot necesita intervenție chirurgicală.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Cât de mult afectează pozițiile de somn starea ta de sănătate. Care este modul corect de a dormi, fără a te trezi cu dureri.
Ce este tratamentul artroscopic și ce presupune. Beneficiile tratamentului artroscopic.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Ce trebuie să știi despre artroză. Medicul Codrin Huszar ne-a explicat de ce apare.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Ce trebuie să faci dacă ți-ai luxat piciorul. Care sunt cele mai eficiente măsuri ce trebuie luate, chiar dacă nu ai dureri.
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.