Lupus: o boală autoimună complexă. Motivul pentru care sistemul imunitar țintește țesuturile sănătoase
Află mai multe despre această afecțiune autoimună, de la simptome la tratament și care sunt factorii de risc.
Coxartroza reprezintă o patologie degenerativ distrofica a articulaţiei şoldului care afectează mai frecvent persoane de vârstă medie (peste 40 de ani) şi înaintată (peste 65 de ani) determinând apariţia durerii şi limitarea mobilităţii articulare.
Coxartroza reprezintă deteriorarea cartilajului articulației șoldului. Șoldul este o articulație sferică, cu bila în partea superioară a osului coapsei (capul femural). Bila este separată de soclu (acetabulul) prin cartilaj. Cartilajul acționează ca un strat alunecos între bilă și soclu care permite bilei să alunece și să se rotească fără probleme atunci când piciorul se mișcă. Labrumul, un cartilaj puternic care căptușește marginea exterioară a soclului, asigură stabilitatea.
Atunci când cartilajul din șold este deteriorat, acesta devine aspru. Subțierea cartilajului îngustează spațiul dintre oase. În cazurile avansate, osul se freacă de os, iar orice mișcare poate provoca durere și rigiditate. Atunci când există frecare în orice punct dintre oase, aceasta poate duce și la apariția pintenilor osoși - creșteri osoase pe marginile unui os care îi schimbă forma.
”Coxartroza poate fi primară şi secundară în funcţie de factorii etiologici care îi generează apariţia. Forma primară a afecţiunii se dezvolt sub acţiunea unor factori de etiologie necunoscută în timp ce coxartroza secundară se datorează unor boli preexistente sau unor factori de risc reprezentaţi de către:
- Displazie congenitală de șold - afecţiune determinată de subdezvoltarea oaselor şi ligamentelor articulare care predispune la apariţia de subluxaţii şi dizlocări ale capului femural;
- Afecţiuni ale acetabulului: anomalii de creştere şi dezvoltare (boala Perthes, exfolierea juvenilă a capului femural);
- Leziuni articulare inflamatorii;
- Infecţii bacteriene articulare;
- Traumatisme articulare majore sau microtraumatisme repetate;
- Obezitate;
- Afecţiuni hematologice-hemofilie;
- Fluctuaţii hormonale: postmenopauza, afecţiuni tiroidiene;
- Tulburări metabolice - diabet zaharat care afectează microvascularizatia cartilajului articular”, a explicat dr. Răzvan Darea, medic recuperare medicală într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Simptomele coxartrozei depind de severitatea afecţiunii şi sunt în mod frecvent reprezentate de către:
- Durere la nivelul articulaţiei şoldului care uneori persista în condiţii de repaos nocturn; în anumite situaţii prezintă caracter iradiant cu extindere la nivelul membrului inferior;
- Tensiune musculară la nivel pelvin;
- Rigiditate cu limitarea mobilităţii articulaţiei şoldului;
- Scurtarea membrului inferior de aceeaşi parte a articulaţiei afectate;
- Deformarea articulaţiei.
”Stadializarea coxartrozei poate fi efectuată în funcţie de simptomele manifestate după cum urmează:
Coxartroza de gradul I: durere articulara periodica după efectuarea anumitor activităţi fizice (alergat, mers) care se remite în condiţii de repaos.
Coxartroza de grad II: durere de intensitate moderată care iradiază la nivelul coapsei şi în zona inghinală şi persista în condiţii de repaos;
Coxartroza de grad III: durere intensă, persistentă chiar şi pe parcursul nopţii cu iradiere la nivelul membrului inferior şi este însoţită de pierderea mobilităţii pacientului; membrul de partea afectată este vizibil scurtat iar bolnavul trebuie să se aplece în faţă în timpul mersului pentru a deplasa centrul de greutate la nivelul articulaţiei îndemne”, mai notează medicul.
”Diagnosticarea coxartrozei este efectuată de către medicul ortoped pe baza informaţiilor furnizate prin intermediul anamnezei, examenului clinic şi al investigaţiilor imagistice reprezentate de către:
- Radiografia de şold;
- Examinarea cu ultrasunete prin ecografia de şold pentru localizarea leziunilor degenerativ - distructive şi stadializarea bolii;
- Tomografia computerizată şi rezonanţă magnetică nucleară la nivelul şoldului pentru stadializarea afecţiunii şi diagnosticarea precoce a acesteia”, a mai explicat medicul.
”Tratamentul coxartrozei are ca scop remiterea simptomatologiei pacientului prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene AINS pentru reducerea durerii, relaxantelor neuromusculare pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin la nivel articular, şi al agenţilor de protecţie ai cartilajelor (medicamente condroprotectoare). În anumite situaţii sunt utilizate preparate cu administrare intraarticulară (hidrocortizon) pentru reducerea inflamaţiei şi durerii.
Intervenţia chirurgicală este utilizată în stadiile avansate ale coxartrozei şi este reprezentată de:
Artroplastie prin care se realizează remodelarea suprafeţelor articulare;
Endoprotezare în situaţiile coxartrozei bilaterale cu înlocuirea completă a articulaţiilor afectate;
Osteotomia pentru eliminarea deformărilor osoase;
Artrodesia tehnică chirurgicală de reconectare a suprafeţelor articulare prin intermediul plăcilor şi şuruburilor chirurgicale;
Protezarea şoldului prin înlocuirea completă a articulaţiei coxofemurale cu un dispozitiv artificial.
Balneoterapia, masajul şi kinetoterapia reprezintă metode de tratament utilizate pentru ameliorarea durerilor şi încetinirea progresiei proceselor patologice la nivelul articulaţiei şoldului”, a mai explicat dr. Răzvan Darea.
Află mai multe despre această afecțiune autoimună, de la simptome la tratament și care sunt factorii de risc.
Cum poate fi diagnosticată osteoporoza cu un test nedureros și non-invaziv. Care sunt valorile normale ale densității osoase.
Artroza este o afecțiune specifică vârstnicilor, însă este întâlnită și la tineri.
Kinetoterapie - ce presupune și când trebuie să o faci. Cristian Drosu ne-a spus totul despre problemele pe care le rezolvă kinetoterapia și cum scăpăm de operații.
Lupusul eritematos este o boală autoimună complexă, cu o multitudine de posibile complicații.
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
De ce te doare spatele. Care sunt cauzele comune ale durerii de spate și afecțiuni medicale pe care le poate semnala durerea.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Guta a fost asociată cu un deficit de proteine din lichidul articular. Cum se manifestă și care sunt persoanele cu risc crescut de a face gută.
Studiul recent privind biomarkerii serici pentru osteoartrită deschide noi perspective în diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni
Spondiloza cervicală este o afecțiune a coloanei vertebrale. Află totul despre simptome, tratament și la ce să ai mare grijă.
Ce trebuie să știi despre osteoporoză. Care sunt simptomele, factorii de risc și când să te prezinți la medic.
Chistul sinovial este o afecțiune prezentă în rândul femeilor adulte, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
Coxartroza este o afecțiune specifică persoanelor în vârstă, dar este întâlnită și la tineri.
Care este legătura dintre stres și artrita reumatoidă. Ce este artrita reumatoidă, cum afectează ochii și care sunt complicațiile majore.
Nu doar vârstnicii fac poliartrită reumatoidă, ci și copii.