Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă. Bunele obiceiuri de sănătate orală, cum ar fi periajul de minim de două ori pe zi, utilizarea aţei dentare și efectuarea de controale dentare regulate, pot ajuta la prevenirea și inversarea gingivitei, spun oamenii de ştiinţă de la centrul medical american academic Mayo Clinic.
Gingiile sănătoase sunt ferme, de culoare roz pal și se fixează strâns în jurul dinților. Semnele și simptomele gingivitei includ:
Gingii inflamate
Schimbarea culorii acestora în roșu închis
Sângerări la periaj sau în momentul folosirii aţei dentare
Respiratie urât mirositoare
Retragerea gingiilor
Gingii fragede
Dacă observați semne și simptome ale gingivitei, programați o întâlnire cu medicul stomatolog. Cu cât mai devreme se începe tratamentul, cu atât sunt mai mari șansele de a repara daunele cauzate de gingivită și de a preveni evoluția acesteia către parodontită.
Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă care încurajează formarea plăcii pe dinți, provocând inflamația țesuturilor gingivale din jur.
Placa este un film invizibil și lipicios compus în principal din bacterii care se formează pe dinți atunci când amidonul şi zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Placa necesită îndepărtarea zilnică, deoarece se formează rapid.
Placa se transformă în tartru, care rămâne pe dinți şi se poate întări sub gingie, favorizând colectarea bacteriilor. Tartarul depus face placa mai greu de îndepărtat, creează un scut protector pentru bacterii și provoacă iritații pe toată suprafaţa gingiei. Este nevoie de curățare dentară profesională pentru a elimina tartrul.
Cu cât placa și tartrul rămân mai mult timp pe dinți, cu atât irită gingia, cauzând inflamații. Cu timpul, gingiile sunt umflate și sângerează ușor. De asemenea, poate duce şi la căderea dinților (carii dentare). Dacă nu este tratată, gingivita poate avansa la parodontită și eventuala pierdere a dinților.
Gingivita este comună și oricine o poate dezvolta. Factorii care îți pot crește riscul de gingivită includ:
Îngrijire orală precară
Fumatul
Vârsta înaintată
Gura uscată
Nutriție slabă, inclusiv deficiență de vitamina C
Lucrări dentare care nu se potrivesc corespunzător sau dinți strâmbi, greu de curățat
Afecţiuni care scad imunitatea, cum ar fi leucemia, HIV / SIDA sau tratamentul cancerului
Anumite medicamente, cum ar fi fenitoina (Dilantin, Phenytek) pentru convulsii epileptice și unele blocante ale canalelor de calciu, utilizate pentru angină, tensiune arterială ridicată și alte afecțiuni
Modificări hormonale, cum ar fi cele legate de sarcină, ciclul menstrual sau utilizarea de anticonceptionale
Factori genetici
Afecțiuni medicale, cum ar fi anumite infecții virale și fungice
Netratată, gingivita poate progresa spre boala gingiilor care se răspândește la țesutul și oasele subiacente (parodontita), o afecțiune mult mai gravă care poate duce la pierderea dinților.
Se crede că inflamația cronică a gingiilor este asociată cu unele boli sistemice, cum ar fi bolile respiratorii, diabetul, boala coronariană, accidentul vascular cerebral și artrita reumatoidă. Unele cercetări sugerează că bacteriile responsabile de parodontită pot intra în fluxul sanguin prin țesutul gingiei, afectând posibil inima, plămânii și alte părți ale corpului. Dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma o legătură.
Gingivita ulceroasă necrotizantă (NUG), este o formă severă de gingivită care provoacă dureri, infecţii, sângerări și ulcerații. Această afecţiune este rară astăzi în țările dezvoltate, deși este comună în țările în curs de dezvoltare care au o nutriție slabă și condiții de viață precare
Igiena orală bună. Asta înseamnă să vă spălați pe dinți timp de două minute cel puțin de două ori pe zi - dimineața și înainte de a merge la culcare - și să folosiţi aţa dentară cel puțin o dată pe zi.
Vizite dentare regulate. Consultați în mod regulat dentistul sau igienistul dentar pentru curățare, de obicei la fiecare șase până la 12 luni. Dacă aveți factori de risc care vă crește șansa de a dezvolta parodontită - cum ar fi să aveți gura uscată, consumul anumitor medicamente sau fumatul- este posibil să aveți nevoie de o curățare profesională mai des. Razele X dentare anuale pot ajuta la identificarea bolilor care nu sunt văzute printr-un examen vizual și pot monitoriza modificările în sănătatea dentară.
Stil de viaţă sănătos. Practici precum alimentația sănătoasă și gestionarea glicemiei dacă aveți diabet sunt, de asemenea, importante pentru menținerea sănătății gingiilor.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Aftele bucale sunt mici formațiuni dureroase, de culoare albă, înconjurate de o zonă roșiatică.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Ce este parodontoza, numită, de fapt, parodontită, care sunt cauzele, simptomele, cum se tratează și cum o putem preveni.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
7 din 10 pacienți care se prezintă la medicul stomatolog au nevoie de o coroană dentară.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.