Prof. dr. Norina Forna a vorbit,la Interviurile DC Medical, despre medicina dentară în România, făcând o comparație cu medicina dentară din țările europene, dar și despre evoluția acesteia din ultimele decenii. „Acum 30, 40 de ani lucrurile erau foarte simple și rudimentare. Se făcea tratamentul cariei, plombele, extracții dentare, o igienizare se practica, dar cu instrumentar agresiv asupra suportului dentar, care era traumatizantă pentru țesut”, a început ea.
„După extracție, protezarea era fie mobilă - plăcile - fie lucrări fixe - acele punți pentru spațiile reduse și de multe ori se extrapola cu extensii și se prelungea, se amâna aplicarea protezei mobile prin aplicarea acelei extensii, dar care erau total neavenite pentru patologia pacientului care este clară atunci când lipsesc dinții din zona laterală: nu putem să abordăm extensiile, deoarece periclităm inclusiv ceilalți dinți”, a mai explicat ea, referindu-se la metodele vechi de abordare a medicinei dentare.
Făcând o comparație și venind la vremuri mai actuale, invitata în emisiune a explicat cum se lucrează acum și cât de mult a evoluat medicina dentară. „Astăzi se vorbește despre cu totul alte lucruri: implanturi din materiale care nu mai au contraindicații”, a arătat ea, făcând trimitere la acel amalgam utilizat la plombe, care nu mai este permis în medicina dentară europeană. Ba, mai mult, este chiar recomandat ca pacienții, pe măsură ce ajung în cabinetele dentiștilor, să renunțe la ele și să le schimbe cu cele din materiale utilizate în prezent. De altfel, potrivit recomandărilor, o dată la cinci ani, plombele trebuie revizuite, a mai arătat medicul dentist.
Vorbind despre medicina dentară actuală, ea a mai arătat: „Mai mult decât orice, putem planifica dinainte un profil al pacientului care se adresează esteticii complete dento-stomato-faciale (...) putem să gândim o schemă de tratament care să refacă țesuturile, să se reconstruiască, să știm ce cantități și ce materiale putem utiliza, care coparticipă la acest algoritm complet și toate aceste proceduri să se înlănțuie pe sistemele digitale pe care le avem la dispoziție, întrucât așa cum se știe este era digitală și peste tot le utilizăm: de la proiectarea aspectului dorit al pacientului și până la evaluarea lui și transpunerea practic în realitate a construcțiilor protezărilor și tot ce ține de acest subiect”, a mai explicat ea.
De altfel, a mai arătat medicul, sistemele robotizate sunt utilizate peste tot, iar în medicina dentară chiar înlocuiește unele materiale. „Fără sistemele de robotizare, fără aceste - inițial - simulări și apoi aplicații individuale nu putem concepe o tehnologie modernă, scoțând din uz materialele pe care noi le folosim în amprente (dentare, n.r.) și având la dispoziție amprentele optice. Scanăm arcada și mai departe imaginea este transmisă robotului care execută lucrarea”, a mai arătat ea.
Un astfel de robot există la Iași și este utilizat de studenți, pentru a învăța. De altfel, este printre puținele din Europa. „Am realizat prin proiecte europene dotarea respectivă, în cadrul Universității însemnând un mijloc foarte util studentului, de formare, de pregătire, de simualre asistată, robotizată și de precizie în abordarea acestor tehnologii”, a mai precizat ea.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Dinți falși, la un click distanță, puteți găsi la o simplă căutare pe Internet. Dar, aflați cum vă pun în pericol sănătatea orală.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Scoaterea nervului dintelui este o procedură care se realizează în cazul unor infecții grave.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Implanturile zigomatice sunt recomandate chiar și persoanelor care suferă de osteoporoză, însă cu o condiție.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.