Bacteriile intestinale ar putea oferi indicii despre supraviețuirea pacienților cu cancer și riscul de reacții adverse la chimioterapie, arată un studiu Mayo Clinic.
Bacteriile din intestin ar putea oferi indicii despre șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer și despre reacțiile adverse pe care le vor avea la chimioterapie. Cercetătorii de la Mayo Clinic au identificat diferențe între bacteriile intestinale ale pacienților cu mai multe tipuri de cancer și au descoperit legături între anumite bacterii și efectele tratamentului.
Studiul publicat în revista Cell arată că analiza microbiomului intestinal, adică a microorganismelor care trăiesc în tubul digestiv, ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai bine evoluția bolii și modul în care pacienții tolerează tratamentul.
Cercetătorii au observat diferențe în microbiomul intestinal al adulților care au primit diagnosticul de cancer colorectal la vârsta de 50 de ani sau mai devreme. Aceștia aveau niveluri mai mari de lactat și de Veillonella parvula, o bacterie care folosește lactatul ca sursă de hrană.
Lactatul este o substanță pe care tumorile o pot produce în cantități mari. Cercetătorii vor să afle dacă această substanță și bacteriile care o consumă au un rol în apariția sau evoluția cancerului colorectal la persoanele tinere.
Cancerul colorectal este tot mai frecvent la adulții tineri. Potrivit Societății Americane de Cancer, numărul cazurilor crește cu aproximativ 3% pe an în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 49 de ani.
Și cancerul de sân apare tot mai des la femeile sub 50 de ani, cu o creștere anuală de 1,4%. Rezultatele nu demonstrează că bacteriile provoacă aceste tipuri de cancer. Ele indică însă diferențe pe care oamenii de știință le vor cerceta în continuare.
Cercetătorii au identificat diferențe între microbiomul femeilor diagnosticate cu cancer de sân la vârste mai mici și cel al femeilor care au primit diagnosticul mai târziu în viață. Modificările au vizat 64 de specii de bacterii.
Printre acestea se numără Clostridium scindens, o bacterie care contribuie la procesarea acizilor biliari și a moleculelor steroidiene.
Femeile din grupul mai tânăr aveau și niveluri mai mici de acizi biliari primari. Ficatul produce aceste substanțe, care ajută organismul să digere grăsimile. În schimb, cercetătorii nu au identificat diferențe similare între pacienții mai tineri și cei mai în vârstă cu cancer cerebral. Acest rezultat sugerează că legăturile dintre vârstă, cancer și microbiom diferă în funcție de tipul bolii.
Pentru a identifica alte diferențe, echipa Mayo Clinic a analizat probe de scaun de la 1.364 de pacienți cu cancer și a comparat rezultatele cu cele obținute de la 287 de persoane fără cancer. Pacienții proveneau din 40 de state americane și au oferit probe înainte de începerea tratamentului la centrele Mayo Clinic din Arizona, Florida și Minnesota.
Cercetătorii au corelat rezultatele analizelor cu dosarele medicale ale pacienților. Astfel, au putut examina tipul și stadiul cancerului, tratamentele primite, reacțiile adverse și evoluția bolii.
După ce au ținut cont și de alte probleme de sănătate, oamenii de știință au identificat 341 de specii de bacterii asociate cu cinci grupuri de cancer.
Pacienții cu tumori neuroendocrine aveau niveluri mai mici ale unor bacterii intestinale frecvent întâlnite la persoanele sănătoase. În cazul cancerelor de ficat și ale căilor biliare intrahepatice, cercetătorii au observat niveluri mai mari ale unor bacterii, inclusiv Enterococcus faecalis.
Cancerul esofagian a fost asociat cu niveluri mai mari ale șase specii bacteriene, printre care unele din genul Streptococcus. Echipa a identificat, de asemenea, asocieri specifice în leucemiile limfoide și în mielomul multiplu, precum și în alte cancere ale celulelor plasmatice.
"Acum putem restrânge cercetarea la acele modificări ale microbiomului care sunt cel mai strâns asociate cu anumite tipuri de cancer. Acestea sunt semnalele pe care trebuie să le înțelegem mai întâi, dacă vrem să aflăm dacă microbiomul are un rol cauzal în apariția cancerului și, în cele din urmă, să dezvoltăm intervenții specifice", afirmă Ruben Mars, doctor în științe, cercetător în domeniul microbiomului la Mayo Clinic din Minnesota și unul dintre autorii corespondenți ai studiului.
Cercetătorii au analizat și legătura dintre bacteriile intestinale și supraviețuirea pacienților cu cancer colorectal, cancer de ficat și al căilor biliare intrahepatice, cancer ovarian, cancer de prostată și melanom.
În cazul cancerelor de ficat și ale căilor biliare intrahepatice, prezența bacteriei Bifidobacterium longum s-a asociat cu o supraviețuire mai îndelungată. În schimb, Blautia massiliensis a fost asociată cu o supraviețuire mai scurtă.
Aceste rezultate arată că anumite bacterii ar putea oferi indicii despre evoluția bolii. Totuși, asocierea dintre o bacterie și supraviețuire nu demonstrează că aceasta determină evoluția favorabilă sau nefavorabilă a cancerului.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă aceste microorganisme influențează direct evoluția bolii sau dacă reprezintă doar un indicator al altor procese din organism.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului vizează reacțiile adverse la chimioterapie. Cercetătorii au analizat probele recoltate înainte de tratament și au observat că pacienții care au făcut diaree după administrarea chimioterapiei cu 5-fluorouracil (5-FU) aveau niveluri mai mici ale genelor bacteriene capabile să descompună acest medicament.
O mare parte din această capacitate de procesare a medicamentului era asociată cu Anaerostipes hadrus, o bacterie frecvent întâlnită în intestin. În schimb, la pacienții care au primit carboplatină, cercetătorii nu au identificat aceeași legătură între genele bacteriene și apariția diareei.
Diferența sugerează că microbiomul intestinal ar putea influența anumite reacții adverse în funcție de medicamentul administrat. Totuși, rezultatele nu arată că bacteriile sunt singura cauză a acestor efecte.
"Aceste rezultate demonstrează că putem începe să înțelegem de ce unii pacienți au o anumită reacție adversă și să identificăm o posibilă țintă asupra căreia am putea interveni.
Microbiomul nu este singurul factor care determină apariția cancerului sau rezultatele tratamentului, dar este o componentă insuficient luată în considerare până acum în abordările terapeutice", afirmă Purna Kashyap, medic și director al Programului pentru Microbiom de la Mayo Clinic, de asemenea autor corespondent al studiului.
Studiul face parte din proiectul Mayo Clinic Cancer Microbiome și a fost publicat în revista științifică Cell. În etapa următoare, cercetătorii vor verifica dacă semnalele oferite de microbiom pot anticipa reacțiile adverse la tratament în grupuri mai mari de pacienți.
Echipa va analiza și dacă anumite bacterii contribuie direct la apariția sau evoluția unor tipuri de cancer. Unul dintre obiective este să afle dacă Veillonella parvula, prin capacitatea sa de a folosi lactatul din intestin, are un rol în cancerul colorectal diagnosticat la adulții tineri.
Pe viitor, astfel de cercetări ar putea ajuta medicii să identifice pacienții cu risc mai mare de anumite reacții adverse și să adapteze mai bine tratamentele. Deocamdată, rezultatele reprezintă indicii științifice, nu un test clinic care poate prezice cu certitudine evoluția cancerului sau toleranța la chimioterapie.