Chiar și consumul ocazional de alcool poate dubla riscul de demență, arată cel mai amplu studiu realizat până acum. Nu există cantitate sigură de alcool pentru creier, iar renunțarea completă este cheia prevenției cognitive.
Un studiu internațional recent sugerează că chiar și consumul moderat de alcool poate crește riscul de demență, contrazicând cercetările anterioare care indicau efecte protectoare ale consumului redus.
Studiul: peste 3 milioane de participanți analizați
Cercetarea, cea mai amplă de până acum, a inclus două etape:
- Observațională: 559.559 de adulți din Marea Britanie și SUA, cu vârste între 56 și 72 de ani, au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool. Participanții au fost urmăriți timp de până la 15 ani.
- Genetică: Analiza a inclus date genetice a 2,4 milioane de persoane, folosind metoda Mendelian randomization pentru a evalua predispoziția genetică la consumul de alcool și impactul asupra demenței.
Rezultatele studiului: nicio cantitate sigură
Inițial, datele observaționale au arătat un grafic în formă de U:
- Neconsumatorii și consumatorii excesivi aveau cel mai mare risc de demență.
- Consumul moderat părea asociat cu un risc mai scăzut.
Explicația cercetătorilor
Cercetătorii susțin că efectul aparent protector al consumului moderat nu există, deoarece:
- Mulți neconsumatori sunt foști consumatori care s-au oprit din cauza problemelor de sănătate sau a semnelor incipiente de declin cognitiv. Astfel, statistica inițială este distorsionată.
- În analiza genetică, forma în U a dispărut complet: cu cât crește predispoziția genetică la consumul de alcool, cu atât crește riscul de demență, fără nicio reducere a riscului pentru consumatorii ocazionali.
Impactul asupra sănătății publice
Cercetătorii estimează că:
- Reducerea la jumătate a prevalenței tulburărilor legate de alcool ar putea scădea cazurile de demență cu până la 16%.
- Aceasta susține ideea că reducerea consumului de alcool poate fi o strategie eficientă de prevenire a demenței.
Limitările studiului
Studiul include câteva aspecte de luat în considerare:
- Datele observaționale se bazează pe auto-raportare, ceea ce poate genera inexactități.
- Mendelian randomization analizează predispoziția genetică la consum, nu consumul real de alcool.
- Concluziile arată asocieri, nu o relație cauzală directă.
Alcoolul afectează creierul
Neurocercetătorii subliniază că:
- Consumul de alcool este direct toxic pentru neuroni.
- Reducerea sau evitarea completă a alcoolului poate fi cea mai sigură cale de a proteja funcția cognitivă pe termen lung.
Studiul a fost publicat în BMJ Evidence-Based Medicine.